Sergiu Nicolaescu se visa „Pistruiatul“: cum a salvat el, la 12 ani, o sută de evrei dintr-o sinagogă din Timişoara

Istoricii timişoreni Ioan Haţegan şi Victor Neuman nu cred în povestea lui Sergiu Nicolaescu, care s-a mândrit că a salvat vieţile a peste o sută de evrei, scoţându-i din sinagogă printr-un subteran.

Se ştie că filmele istorice ale lui Sergiu Nicolaescu au fost pline de minciuni. Regizorul a jucat rolul propagandistului naţional-comunist prezentând eroi cu o imagine falsă, filmele sale fiind puternic ideologizate. De asemenea, este cunoscut că Sergiu Nicolaescu a fost unul din regizorii evenimentelor din decembrie 1989, de la Bucureşti, când dădea ordine comandanţilor de armată, iar mai apoi, ca senator PSD şi preşedinte şi vicepreşedinte al Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, a tăinuit evenimente în care au murit oameni.

Minciunile lui Sergiu Nicolaescu ies la iveală şi după moartea sa. Acesta declara în urmă cu mai mulţi ani, într-un interviu acordat pentru Adevărul, că a salvat viaţa a peste o sută de evrei din Timişoara, care erau ameninţaţi de soldaţii germani.

Pe post de Oskar Schindler

Sergiu Nicolaescu a povestit cum a jucat rolul lui Oskar Schindler,  în 1942, la Timişoara, oraşul unde s-a mutat de la vârsta de cinci ani.

“Nemţii care erau la Spitalul Militar au pus o mitralieră la fereastră şi au zis: „Nu iese nimeni, tragem în ei". Şi au rămas evreii în sinagogă. Eu aveam şi evrei în banda mea şi aşa am aflat. Ajunsesem în sinagogă, prin subterane... Ei miraţi, către mine: „Dar cum ai ajuns aici?". Şi eu le-am spus: „Dacă vreţi, vă scot de aici". Şi am scos toţi evreii din sinagogă, prin subterane. Nu spun cum arăta sinagoga după trei zile, cât au stat închişi acolo peste o sută de oameni”, a spus Sergiu Nicolaescu.

“Povestea evreilor din sinagogă este un SF”

Pentru a afla dacă este adevărată povestea lui Sergiu Nicolaescu sau sunt simple fabulaţii, am apelat la doi dintre cei mai cunoscuţi istorici din Timişoara: Ioan Haţegan şi Victor Neuman.

Versiunile celor doi arată că regizorul a avut o imaginaţie bogată şi în copilărie, având în vedere că în 1942 avea doar 12 ani.

“Există în Timişoara mai multe subterane şi catacombe de pe vreamea turcilor, dar ele au fost zidite când a început construcţia cetăţii. Mulţi confundă subteranele şi cu canalele făcut pe vremea lui Stan Vidrighin. Au existat sisteme de ieşire din Timişoara, pentru ca solii să poată fugii în caz de pericol, dar să nu uităm că Sinagoga din Cetate a fost construită în 1865, astfel că nu mai aveau cum să constuiască turcii subterane acolo”, a declarat Ioan Haţegan.

Istoricul îşi pune întrebarea ce căutau în 1942 o sută de persoane ascunseîn sinagogă, într-o perioadă în care Banatul nu a trimis evreii în lagărele de exterminare, aşa cum s-a întâmplat în Transilvania de Nord.

“Sergiu Nicolaescu trebuie privit ca un regizor, nu ca un istoric. Eu nu cred ce a spus. Sunt convins că şi povestea cu evreii de la Timişoara este un SF”, a mai spus Haţegan.

Nu există mărturii, materiale scrise sau documente

Cel mai în măsură să vorbească despre evreii din Banat este Victor Neuman, care a publicat printre altele  “Istoria evreilor din România. Studii documentare şi teoretice” şi “Istoria evreilor din Banat. O mărturie a multi- şi interculturalităţii Europei Oriental-Centrale”.

“Mi-e greu să identific ce e real şi ce nu din ce a spus Sergiu Nicolaescu. El a fost un artist, a venit cu idei regizorale mai mult sau mai puţin realiste. Astfel că nu trebuie luat ca om de ştiinţă. Aici a fost marea greşeală, că românii au învăţat istorie de la el. Noi nu am avut niciodată o reformă la nivelul istoriei, nici după istoria naţionalistă din 1930-1970, nici cea naţional-comunistă până în 1990”, afirmă Victor Neuman.

Referitor la întâmplarea din 1942, povestită de Sergiu Nicolaescu, nici Victor Neuman nu a auzit. “În Banat evreii nu au avut soarta celor din Transilvania. Chiar dacă exista o înţelegere între Antonescu şi Hitler, românii nu i-au dat pe evreii din Banat.  Asta pentru că evreii s-au mişcat repede şi au găsit ajutor în rândul populaţiei. A mai fost ceva interesant. La Arad, baronul Francisc Neumann, cel care a înfiinţat fabrica de textile, avea o trecere foarte mare la cei de la Bucureşti, având în vedere că aici se făcea toată costumaţia soldaţilor români. Din Timişoara au fost deportaţi cel mult 20 de evrei, în Transnistria, dar pentru că erau consideraţi comunişti”, a explicat Victor Neuman.

Istoricul susţine că a stat de vorbă de-a lungul anilor cu foarte mulţi evrei, dar nu a auzit niciodată o poveste în care peste o sută de oameni să fie salvaţi din sinagogă din mâna armatei germane.

“Un istoric se bazează pe lucruri povestite şi documente. Nu există material scris despre cele povestite de Sergiu Nicolaescu”, a încheiat Victor Nenuman.