REPORTAJ Vecin cu o tabără pentru refugiaţi din România, Sorin îşi adună liniştit cocenii de porumb: „Trebuie să fie şi ei cazaţi undeva”

Autorităţile române au construit în judeţul Timiş două tabere de refugiaţi pentru eventualitatea în care imigranţii includ în traseul lor şi România. Localnicii din Lunga, localitate în care a fost instalată prima tabără pentru refugiaţi sunt imuni la mobilizarea de forţe din satul lor, spunând că nu au nicio problemă în găzduirea imigranţilor.

Apărută iniţial la nivel de zvon, informaţia referitoarea la organizarea unui exerciţiu de primire a refugiaţilor în cazul în care aceştia forţează intrarea în România, a fost confirmată sâmbătă după-amiază. Ministerul Administraţiei şi Internelor a emis un comunicat de presă în care a arătat că în judeţul Timiş „se desfăşoară un exerciţiu de testare a capacităţii operaţionale de răspuns al autorităţilor române, raportat la situaţia înregistrată în statele din vecinătatea României, din punct de vedere al dinamicii fluxurilor migratorii”.

În cursul nopţii de sâmbătă spre duminică, în satul Lunga, aflat la graniţa cu Serbia au fost mobilizate forţe ale Jandarmeriei, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi Poliţiei de Frontieră, iar duminică dimineaţa, pe un teren viran aflat chiar lângă Sectorul Poliţiei de Frontieră Lunga erau instalate peste 50 de corturi, cu o capacitate de opt paturi fiecare. În aceeaşi tabără au mai fost instalate corturi pentru alimente, dar şi toalete ecologice. O tabără asemănătoare a fost amenajată şi la Stamora Moraviţa. Acţiunea MAI s-a desfăşurat, însă, sub semnul secretomaniei. Purtătorii de cuvânt abilitaţi să comunice informaţii din partea structurilor locale ale MAI au fost instruiţi să nu ofere niciun fel de detaliu sau declaraţii. Despre accesul în tabăra goală nici nu putea fi vorba, invocându-se că se simulează o situaţie reală în care accesul în tabăra de refugiaţi este restricţionat.

Duminică în jurul prânzului, toate corturile pentru refugiaţi de la Lunga erau ridicate, pompierii şi jandarmii lucrând doar la finisaje. Corturile de culoare albastră, destinate cazării imigranţilor, sunt inscripţionate cu „Ministero Dell’ Interno Direzione Generale della Protezione Civile e SA”. Sunt aduse din Italia. Nimeni nu poate oferi detalii despre modul în care România a ajuns să îi primească pe refugiaţi în corturi cu inscripţia Ministerului de Interne din Italia. Surse din MAI au declarat pentru „Adevărul” că aceste corturi sunt ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, dar nu sunt în dotarea  ISU Banat, fiind aduse în Timiş din ţară, special pentru „turnarea” primului episod din serialul „Vin imigranţii”.


Corturile pentru refugiaţi din judeţul Timiş au însemnele Ministerului Afacerilor Interne din Italia FOTO Daniel Dancea

Din cele peste 50 de corturi instalate în tabăra de la Lunga, unul este mai special. A rămas în afara campusului, fiind singura „casă” pentru imigranţi în care jurnaliştii pot filma şi fotografia. Ridicat pe structura din metal, cortul a rămas nefinisat. Prelata interioară, care joacă rolul de pereţi şi tavan stă adunată într-un colţ. Doi pompieri glumesc, spunând că se apucă să „zugrăvească”. Reuşesc doar să întindă prelata, fără a reuşi să o agaţe de cârligele care îi dau formă. Unul dintre bărbaţi se uită pe pliantul cu instrucţiunile în italiană şi îl lasă jos, de unde l-a luat. În ajutorul celor doi mai vin vreo cinci pompieri şi un jandarm care pare a şti cum se montează cortul, cu ochii închişi.



În momentul în care prelata începe să fie întinsă, din interior, unde atmosfera a devenit deja foarte încinsă, la propriu, vine şi un miros înţepător, chiar greu de suportat. Pompierii fac scenarii. „Miroase groaznic, cred că-s date cu ceva gaz, sau cu ceva soluţie să nu mucegăiască. Au fost (n.r. corturile) şi prin Italia şi prin Spania. Le împrumută la nevoie. Sunt pentru ajutorare”, spune un pompier, destul de sigur pe el. Un pompier glumeţ, cocoţat pe o scară pentru a agăţa prelata de cârligele structurii, a găsit şi explicaţia pentru miroul înţepător: „Au fost date cu Malizia”. Afară, pompierii şi jandarmii curăţă tabăra de gunoaie (saci din plastic şi sticle), dar şi de crengi uscate lăsate pe teren. Un jandarm aflat la intrarea în tabără, îşi spune frustrarea, prin ceea ce pare a fi o cugetare cu voce tare: „Să ne mărească şi nouă salariile, nu numai la gabori, că şi noi stăm departe de familii”.

Localnicii, gazde bune pentru imigranţi

La Lunga, amplasarea taberei pentru refugiaţi i-a lăsat reci pe mulţi dintre localnici. Într-o grădină de vizavi de tabără Sorin Roşu îşi adună cocenii de la porumbul proaspăt cules. Ştie că e duminică, dar s-au anunţat ploi şi nu vrea să îşi compromită recolta. „Nu am fost până acolo să văd ce e şi cum e. Pe mine personal nu mă încurcă. Dacă o să-i aducă trebuie să fie şi ei cazaţi undeva. Nu prea mă implic în treburi din astea. Aici la noi nu cred că o să ajungă. Din ce am văzut eu, ei caută Germania, Suedia”, a spus Sorin Roşu.

Penultima casă din Lunga, din poarta căreia se vede vama cu Serbia, este construită în 1905. Curtea casei arată ca şi cum pe aici au trecut deja refugiaţii. E doar casa Alinei, o tânără care a luat ontact cu refugiaţii în Austria, acolo unde lucrează la îngrijirea de bătrâni. „Acolo i-am văzut la orice pas. Nu-s periculoşi. Mi-a fost milă de copii”, a spus tânăra. Din ultima casă înainte de graniţa cu Serbia, ies două doamne cu bicicletele. Se duc în Serbia la cumpărături, la fel ca alţi biciclişti din localitate care „spun” că se duc în Serbia prin vestele reflectorizante pe care le poartă, accesoriu obligatoriu la trecerea frontierei pe bicicletă. „Nu ne e frică, facă ce or vrea. Nu aş fi dispusă să-i primim în localitate, dar nu fac eu legea”, a spus  şi Mihaela Dobrican. Vizavi locuieşte Silviu Petac. „Ne aşteptăm la bine, nu ne aşteptăm la rău. Ce măsuri să mai luăm noi? Nu avem Armata aici cu noi?”, a spus bărbatul, care se teme, totuşi, ca valul de imigranţi să nu îi distrugă culturile aşa cum s-a întâmplat prin alte zone pe unde refugiaţii au trecut.