FOTO Machete superbe care vorbesc despre istoria „Cetăţii“ au împânzit centrul vechi al Timişoarei
0În cadrul lucrărilor de înfrumuseţare a centrului istoric al Timişoarei, în Piaţa Libertăţii, Piaţa Unirii şi pe strada Eugeniu de Savoya au apărut câteva obiective inedite.
Continuă înfrumuseţarea centrului vechi al Timişoarei, după reabilitarea realizată din fonduri europene. Municipalitatea va împânzi zona cu diverse monumente care vorbesc despre istoria locului.
În Piaţa Libertăţii, lângă statuia „La telefon”, a fost montat, pe un suport de piatră, o superbă machetă realizată din bronz.
Este prezentat în miniatruă cartierul Cetate (zona care a intrat practic în reabilitatare), care cuprinde Piaţa Libertăţii, Piaţa Unirii, Piaţa Sf.Gheorghe, Piaţa Ţarcului, Bastionul Terezia, cât şi străzile adiacente devenite şi ele pietonale în cadrul proiectului.
Conform celor de la Primăria Timişoara, În scurt timp, în Piaţa Libertăţii va apărea pe un suport şi textul Proclamaţiei de la Timişoara.
Cei 164 de ani de dominaţie musulmană, numită şi „Epoca neagră”, se vrea evocată pe strada Eugeniu de Savoya, care s-a numit cândva şi strada Turcească. Aici a fost pus un monument de piatră. Pe ea a fost trecută în limba otomană numele oraşului: Demeşvar, folosind grafia arabă.
Strada era menţionată şi pe hărţile turceşti şi ducea spre poarta Cocoşului, care ulterior a fost denumită poarta Eugenu de Savoya. Când s-au făcut săpăturile arheologice, s-a descoperit un sector de aproximativ 20 de metri de stradă, până spre strada Mărăşeşti. Structura era din lemn. Infrastructură era din trunchiuri de copaci, pe acestea erau puse alte trunchiuri longitudinale, care erau marginile şi mijlocul drumului. Peste se aşezau trunchiuri despicate ca nişte scânduri şi care formau caldarâmul.
În Piaţa Unirii, în faţa Palatului Baroc, a fost montată, astăzi, o machetă care prezintă Cetatea Timişoara
înainte de ocuparea trupelor habsburgice, în care se pot vedea practic zidurile turceşti. Macheta este făcută după hărţile realizate de Perrette (inginer-şef al trupelor imperiale), în anul 1717, cunoscute de istorici ca şi „Planurile lui Perrette”. Erau cele mai detaliate hărţi din acea perioadă.
Explicaţiile legate de cetate sunt scrise în limbile română şi engleză. Tot în Piaţa Unirii, în apripierea Casei cu Lei, va apărea un alt monument care vorbeşte despre istoria Timişoarei, mai exact modul în care era alcătuită fortăreaţa.