Epidemie de rujeolă în România. Trei bebeluşi au murit în 2016: „O să plătim pentru că femeia modernă a fost atrasă de curentul anti-vaccin”

Cele mai multe cazuri de rujeolă au fost înregistrate la graniţa dintre judeţele Bistriţa Năsăud şi Cluj (219 cazuri). Urmează Mureş (145 cazuri), Arad (113 cazuri din care 2 decese la copii cu vârsta sub 1 an) şi judeţul Timiş (71 cazuri din care 1 deces la copil cu vârsta sub 1 an).

Conform Ministerului Sănătăţii, România este afectată de o veritabilă epidemie de rujeolă. În primele opt luni s-au înregistrat 675 de cazuri în 23 de judeţe. Doi copii cu vârste sub un an au murit. Pentru un al trelea deces se aşteaptă confirmarea analizelor. 

„În România, în ultimii doi ani, nu au existat probleme majore la aprovizionarea cu vaccinul ROR. Cele trei cazuri de deces au survenit la copii sub vârsta de 1 an, adică sub vârsta la care se efectuează vaccinarea împotriva rujeolei (vaccinul ROR). Aceşti copii au murit inutil şi fără sens. Într-o comunitate cu acoperire optimă a vaccinării, toţi copii sub 1 an sunt protejaţi de aşa numitul efect de protecţie de grup. Mai simplu, cei trei copii decedaţi ar fi putut fi protejaţi prin neapariţia rujeolei la copiii mai mari, trecuţi de vârsta de vaccinare, dacă aceştia ar fi fost vaccinaţi. Apelul Ministerului Sănătăţii către părinţi este de a respecta calendarul de vaccinare ROR pentru sănătatea copiilor”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

În Timiş, în primele opt luni ale anului 2016, s-au înregistrat 71 de cazuri de rujeolă, dar şi decesul unui copil cu vârstă sub 1 un. Creşterea este uriaşă faţă de anul trecut, când în ţară au existat doar şapte cazuri de rujeolă şi niciun deces. 

Medicul Mihai Gafencu, de la Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu” din Timişoara, susţine că problema este mult mai gravă decât o prezintă cei de la Ministerul Sănătăţii.

„Situaţia vaccinurilor de la noi din ţară, de ani de zile este lăsată la voia întâmplării. Ministerul de resort nu a aprovizionat constant, a schimbat schemele de vaccinologie, şi lucrul acesta a făcut ca mamele dezinformate şi lăsate în grija medicului de familie care a putut parţial să explice ce face Ministerul, au fost confruntate şi cu opinia anti-vaccin. Toată această degringoladă a reieşit după 15 ani, un lot întreg de mame care au refuzat vaccinarea, şi câteva loturi de mame care chiar dacă au dorit să îşi vaccineze copilul, nu au putut din lipsurile de care v-am spus, legate de aprovizionare. Lucru nerepetabil în aproape nicio ţară din lume. Dovadă că este un minus evident al celor care trebuiau să se ocupe direct de această problemă”, a declarat medicul Mihai Gafencu, de la Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu” din Timişoara.  

Referitor la această boală infecto-contagioasă, rujeola, Gafencu susţine că pe termen scurt nu se poate face nimic, iar ce s-a stricat în 20 de ani nu se poate repara în două zile.

„Femeia educată şi mai bine informată a fost uşor atrasă de curentul antivaccin. O să plătim! O să plătim inclusiv prin faptul că asociaţiile profesionale nu s-au implicat imediat în scheme de vaccin, mă refer la cele obligatorii. Cele facultative rămân la latitudinea părinţilor”, a mai spus Gafencu. 

Cele mai multe cazuri de rujeolă au fost înregistrate la graniţa dintre judeţele Bistriţa Năsăud şi Cluj (219 cazuri). Urmează Mureş (145 cazuri), Arad (113 cazuri din care 2 decese la copii cu vârsta sub 1 an) şi judeţul Timiş (71 cazuri din care 1 deces la copil cu vârsta sub 1 an). În judeţul Suceava au fost 27 cazuri, iar în judeţul Braşov 33 cazuri.

Direcţia de Sănătate Publică recomandă vaccinarea copiilor la vârsta de 7 luni cu refacerea vaccinului la vârsta normală de 1 an.