Cum reduce ministrul Agriculturii risipa de alimente: „Mănânc înainte să  fac cumpărăturile”

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, i-a îndemnat pe românii care se tem de o risipă alimentară să fie mai degrabă atenţi la risipa alimentară. Chesnoiu s-a dat exemplu pe sine, spunând că, pentru a evita risipa de alimente, mănânâncă înainte de a pleca la cumpărături.

„Nu avem de ce să ne temem din perspectiva unei crize alimentare şi o spun cu responsabilitate. Trebuie să facem diferenţa dintre o criză alimentară, care este definită de lipsa alimentelor la raft, şi o criză a disponibilităţii populaţiei de a avea acces la acele alimente. Sunt două lucruri total distincte. Într-o ţară în care, în anul 2021 s-au aruncat la gunoi 2.000.000 de tone de alimente, putem vorbi despre risipă alimentară”, a declarat ministrul Agriculturii, la Timişoara.

Chesnoiu spune că fiecare cetăţean ar trebui să facă o analiză a cantităţii de mâncare cumpărată care ajunge la gunoi, iar asta îi va ajuta pe oameni să fie mai responsabili. Ministrul s-a dat exemplu pe sine, arătând cum procedează pentru a reduce risipa.

„Înainte să fac cumpărăturile, mănânc. Când mergi la cumpărături şi ţi-e foame, ai cumpăra jumătate de magazin. Le punem pe toate în frigider şi la finalul săptămânii umplem coşul cu produse agroalimentare care ajung la gunoi. În general, nu merg cu listă, pentru că funcţionez după ce am nevoie în casă să mă hrănesc. Am ajuns să întorc fiecare sticluţă de iaurt pe toate părţile să văd dacă e bio, când expiră", a mai declarat Adrian Chesnoiu.

Ministrul Agriculturii a mai spus că produsele agricole trebuie procesate în România pentru a adăuga plusvaloare şi abia apoi exportate, dar trebuie ca fermierii şi producătorii să fie ajutaţi şi de stat.

„Acesta este fundamentul acelui Program de susţinere a procesării şi de stimulare a procesării materiilor prime. România produce într-un an agricol bun, cum a fost anul trecut, 3.000.000 de tone de seminţe de floarea soarelui. Necesarul nostru de consum pentru ulei rafinat este asigurat din 1.200.000 de tone. Pe piaţa globală vedem că nevoia de ulei de floarea soarelui este tot mai mare, Indonezia a luat decizia de a stopa exportul de ulei de palmier, deci predicţiile de viitor sunt de creştere a necesarului de ulei de floarea soarelui. Este evident că o astfel de soluţie pe o piaţă deschisă pe care producătorii şi procesatorii români de ulei floarea soarelui o pot câştiga trebuie să vină inclusiv prin stimularea din partea statului şi toate programele pe care le elaborăm la nivelul Ministerului Agriculturii se fac împreună cu fermierii, cu procesatorii, cu beneficiarii programelor noastre de studii”, a mai declarat ministrul Chesnoiu.

Vă recomandăm să citiţi şi: 

Cum a fost „muls” un fermier de către doi angajaţi APIA care au cerut jumătate din subvenţia cuvenită agricultorului

Unul dintre cei mai mari fermieri români, despre problema cărnii: „Nu producem nici 20% din necesar”