Cât de profitabilă este afacerea vatei de zahăr pe băţ. „Aparatul scoate o vată pe minut, adică în jur de 50 pe oră“

Vata de zahăr pe băţ este este unul dintre produsele dulci care atrag copiii în târguri, pieţe, la diverse sărbători şi manifestări publice.

Puţină lume ştie că vata de zahăr a fost inventată în 1897 de americanii Morris şi John Wharton, doi fabricanţi de dulciuri din Tennessee. Ei au fost cei care au pus în funcţiune un aparat care topeşte zahărul într-un dispozitiv care se învârte, iar prin nişte găuri subţiri zahărul caramelizat iese sub forma unui produs pufos. Este tors pe un băţ de lemn, ca un fir de bumbac.

Uica Mihai, renumitul bucătar bănăţean, a avut un aparat de făcut vată de zahăr încă de pe vremea lui Ceauşescu. 

“Astăzi se poate cumpă aceste aparate, costă între 300 şi 1.500 de euro, în funcţie de rafinament şi de aspect. În timpul comunismului, eu mi-am făcut singur dispozitivul care transformă zahărul solid în zahăr lichid. L-am făcut pe un trepied de fier beton şi am folosit un motoraş de parbriz de la un camion Raba, la 12 volţi. Beţele le luam dintr-o tâmplărie”, spune Uica Mihai.

Bucătarul ne-a povestit şi cum funcţionează dispozitivul. “Dispozitivul trebuie să aibă un platou rotativ, cu un capac prins în şuruburi, care are nişte crestături verticale foarte subţiri. Temperatura trebuie să fie constantă, undeva la 150 de grade Celsius. Torni zahărul printr-un orificiu. Zahărul lichid iese prin acele orificii şi în contact cu aerul se solidifică. Motorul trebuie să aibă 3.000 de turaţii pe minut. Cu cât e mai mare turaţia, cu atât e mai fin e zahărul. Ca sursă de încălzire se poate folosi fie gaz metan fie o sursă electrică”, a povestit Uica Mihai.

Pare destul de simplu. Pe lângă asta, însă, este şi o afacere foarte bănoasă, susţine Uica Mihai. Aparatul scoate o vată pe băţ pe minut, adică în jur de 50 pe oră. Părinţii scot din buzunare între 3 şi 5 lei, în funcţie de afacerist. “Pe vremea comunismului costa un leu. Trebuie să ai şi o anumită tehnică. Acum poţi scoate vată cu diverse figuri, floricele, în toate culorile curcubeului, folosind colorant alimentar. Este o afecere profitabilă”, a mai încheiat Uica Mihai.

Citeşte şi:

Răchia de Banat, „apă chioară“ faţă de pălinca ardeleană, de 70 de grade: „Este băubilă, nu te doare nici capul“

„Bundás kenyér“, deliciosul mic-dejun răspândit în Ardeal şi Banat. Mai simplu de atât nu se poate

Diferenţele dintre mititeii autohtoni şi „cevapcici“-ul din Serbia. „Aveţi grijă cu muştarul, că jumătate din gustul micului bun el îl dă“
 

Secretele pleşcaviţei, deliciosul „hamburger“ sârbesc care i-a cucerit pe bănăţeni după Revoluţie

Cum a luat naştere gulaşul, unul dintre cele mai cunoscute branduri culinare din Ungaria
 

De unde provin clătitele, desertul răspândit în toate colţurile lumii VIDEO

Gomboţul cu prune, gustosul desert din bucătăria maghiară. De ce este foarte apreciat în Banat şi Transilvania

Istoria ştrudelului, deliciul culinar din Imperiul Austro-Ungar. Cum a ajuns şi s-a răspândit prăjitura în România

Secretele langoşului: gogoaşa delicioasă care îi încântă pe români provine din bucătăria maghiară

Povestea tortului Doboş. Delicatesa a fost inventată de un cofetar maghiar în 1884 şi a stârnit admiraţia împăratului Franz Jozef şi a reginei Elisabeta „Sissi“