Pădurea de leurdă de lângă Mănăstirea Nucet. Alimentul minune care „repară” pe interior și ajută vederea FOTO VIDEO

Leurda mai este denumită în popor usturoi sălbatic sau usturoiul ursului. Conține aminoacizi și vitamine care sunt importante în mai multe tipuri de afecțiuni. Unde mai pui că este și bună la gust.

Leurda crește la discreție în multe locuri, dar localnicii spun că cea mai bună este cea din pădurea de la Nucet, pentru că ea creşte pe pământ sfinţit (în zonă fiind mănăstirea Nucet şi Fântâna de Leac). Măicuţele de la Mănăstirea Nucet spun că puterea vindecătoare a plantei se trage de la apa sfinţită cu care se hrăneşte.

„Aici este cea mai bună leurdă pentru că se hrăneşte cu apa de la Fântâna de Leac. Am mai mâncat leurdă şi în alte părţi ale judeţului, dar nu e ca cea de aici. Îţi vine să mănânci fără oprire. Eu şi dimineaţa mănânc două-trei frunze de leurdă pentru că este minune pentru organism. Este detergent pentru organism, curăţă toate toxinele”, spune monahia Andreea David, stareţa Mănăstirii Nucet.

Ce beneficii are leurda pentru sănătate

Datorită conținutului ridicat️ de vitamina C - aproximativ 100 mg la 100 g de frunze proaspete, și a fitoncidelor (antibiotice naturale), leurda este considerată o plantă antivirală, totodată extrem de benefică pentru ochi, susținând producția de colagen și acționând ca antioxidant la nivelul retinei și nu numai.

Flavius Adrian Țurcanu, coach și optometrist care promovează foarte mult exercițiile oculare pentru refacerea vederii, spune că leurda conține Vitaminele B, provitamina A (beta-caroten) de care știm că ajută ochi️, în special la adaptarea de la întuneric la lumină și invers, dar și săruri minerale care mențin echilibrul acido-bazic în organism, normalizează metabolismul apă-sare, util pentru sistemul endocrin, nervos și digestiv. Tulpinile conțin săruri de calciu, potasiu, fier, iod, cupru, fluor, bor, sulf și fibre.

„Există mai multe utilizări remarcabile pentru leurdă, inclusiv în tratamentul hipertensiunii arteriale, al colesterolului ridicat, al tulburărilor de stomac și al bolilor cronice. Substanțele active din usturoiul sălbatic au capacitatea de a neutraliza activitatea radicalilor liberi înainte ca aceasta să ducă la mutații celulare și stres oxidativ în ochi și restul corpului. Leurda reglează tensiunea arterială ridicată, reducând riscul de ateroscleroză, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale, în plus scade nivelul colesterolului. Este un antibacterian și antiinflamator foarte bun, reechilibrează flora bacteriană din intestin, ceea ce ajută la calmarea inflamației, balonărilor, crampelor, constipației și a altor probleme stomacale și intestinale”, spune Flavius.

Leurda mai și rol antiparazitar, antialergic, reglează nivelul de histamină, curăță ficatul, îmbunătățește funcția renală și este folosit pentru tratarea incontinenței urinare, a afecțiunilor renale și a vezicii urinare.

Istoria Mănăstirii Nucet

Mănăstirea Nucet face parte din salba mănăstirilor care au înconjurat Târgoviştea medievală. Fiind a doua ca importanţă din spaţiul dâmboviţean, după Mănăstirea Dealul, era parte integrantă a centurii de aşezăminte monastice ce constituia, în Evul Mediu, fortificaţia de apărare a Cetăţii de Scaun a Ţării Româneşti.

Ctitoria, din secolul al XIV-lea, aparţine jupânului Gherghina Pârcălab şi soţiei sale Neaga, luându-şi numele de la pădurea de nuci aflaţi acolo. După secularizarea averilor mânăstireşti, în anul 1863, călugării greci de la Mânăstirea Nucet au plecat, în locul lor venind călugări români, care au vieţuit aici până în anul 1930, când mânăstirea a ajuns în paragină.

După cutremurul din anul 1940, sfântul lăcaş a fost părăsit de călugări şi a devenit biserică de mir, iar, în anul 1994, mânăstirea a fost reactivată ca mânăstire de maici. La iniţiativa Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit NIFON, a fost consolidată şi restaurată biserica, s-a restaurat pictura, a fost construit un arhondaric, s-a amenajat, pentru prima data, un muzeu al mânăstirii (2004), s-a efectuat supraetajarea chiliilor existente, începând cu anul 2000, s-a extins şi s-a refăcut casa egumenească și turnul poartă de nord.

Apoi, s-a reclădit o aripă de chilii și s-a construit un foişor, denumit la „Fântâna de leac”, unde , cu ocazia sărbătorii Izvorul Tămăduirii, dar și în tot timpul anului, pelerinii vin pentru a lua aghiazmă. În ziua de 7 noiembrie 2004, în prezenţa vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist Arăpașu, a unor Ierarhi şi a unor oficialităţi naţionale şi locale, a fost târnosită biserica mânăstirii şi a fost inaugurat Muzeul Mânăstirii Nucet.

Stilul brâncovenesc a influenţat şi Mănăstirea Nucet, ca dealtfel majoritatea lăcaşelor de cult dâmboviţene, astfel, catapeteasma din lemn, impunătoare, a fost sculptată după acest stil, arhicunoscut în ţara noastră.