Locul unde a funcționat „Vama Statului”. Însuși Mahomed II ar fi trecut pe acolo, într-o expediție împotriva lui Vlad Țepeș

Comuna dâmbovițeană Pietroșița este un loc în care tradițiile încă se mai păstrează, iar meșterii populari se îndeletnicesc cu obiceiuri străvechi. Printre acestea, amintim portul tradiţional ţărănesc, dansurile şi jocurile munteneşti.

Pietroșița este atestată documentar la finele secolului al XVI-lea, în vremea domniei lui Alexandru cel Rău. Puțini știu că satul Pietroşiţa este considerat fostă reşedinţă a vătafilor de plai. Izvoarele istorice ne spun că în timpul Revoluţiei din 1848, scriitorul Ion Heliade Rădulescu a fost adăpostit în casa aparţinând familiei Bălăşescu din Pietroşiţa. Apoi, cărturarul a stat sub arest la reşedinţa vătafului de plai.

Portul tradiţional ţărănesc, dansurile şi jocurile munteneşti au fost admirate şi de poetul Cezar Bolliac, care, pe la 1869, a întreprins o călătorie în scopuri arheologice în zona Pietroşiţei.

Străveche așezare de moșneni-plăieși, locuitorii erau însărcinați cu paza hotarului cu Transilvania.

În fostul sediu de primărie a funcţionat până la 1918 vama. Pe aici a trecut în 1901 Badea Cârţan, care a mers la Mănăstirea Dealu, pentru a participa la aniversarea a 300 de ani de la moartea domnitorului Mihai Viteazul. Pietroşiţa a fost renumită pentru covoarele din lână ţesute manual, căutate şi dincolo de graniţele ţării.

Diaconul Coresi, cu tiparnițele în desagi, a trecut prin Pietroșița în drumul său spre Brașov, Sibiu, Orăștie prin Strungă pentru a ajunge la Bran, Pietroșita fiind vamă către Ardeal.

Hrisoave vechi amintesc că "în 1642, Sultanul Mahomed II, pornind într-o expediție împotriva lui Vlad Țepeș, trecu prin Târgoviște, pe care o află deșartă și inaintă, în sus, pe valea Ialomiței. Aci îl aștepta viziunea acelei păduri de țepe «pari! nenumărați și implantați, în cari, în loc de poame, se atârnau trupuri», cum spune cronicarul. Erau prinși turci pe care Țepeș îi executase într-astfel. Se spune că de spaimă sultanul a luat calea întoarsă", potrivit renasterea.wixsite.com.

Istoria Muzeului Etnografic „Dumitru Ulieru”

Când poposești în pitoreasca așezare Pietroșița, din Dâmbovița, situată la jumătatea distanței dintre Târgoviște și Sinaia, pe o străduță aflată în dreapta podului peste râul Ialomița, te întâmpină casa unei fete de boier pe care un dascăl a făcut-o muzeu.

La Pietroşiţa se poate ajunge foarte uşor cu trenul sau cu autobuzul ori microbuzul. Costurile nu sunt deloc mari, iar în localitate, pentru cei care vor să zăbovească mai mult pe aceste meleaguri, există pensiuni agroturistice.

O fiică de boier a donat casa

Existența Muzeului Etnografic „Dumitru Ulieru” în Pietroșița își are rădăcinile în anii 1970. Atunci, profesorul Dumitru Ulieru, pasionat de istorie și etnografie, a venit în sat să predea istorie la școala din comunitate.

Dorința sa a fost de a colecționa obiecte de la oamenii din sat, care să amintească de trecutul comunei. Pasiunile sale, istoria și etnografia, dar și ajutorul soției sale și al elevilor, au fost de mare ajutor în organizarea unei expoziții.