Singurul cimitir din România tăiat în două de calea ferată. Austro-ungarii au decretat acum 125 de ani că trenul trebuie să treacă printre morminte
0Oraşul sucevean Rădăuţi este unic în ţară prin faptul că trenul trece prin mijlocul cimitirului. Calea ferată a fost pusă în funcţiune în anul 1889 de către administraţia austro-ungară pentru ruta Dorneşti - Rădăuţi - Brodina.
Municipiul Rădăuţi, din judeţul Suceava, este unic în România, pentru faptul că trenul trece exact prin mijlocul cimitirului oraşului. Rădăuţi este a doua urbe din Europa, în afara alteia din Elveţia, unde cei ce vor să-şi viziteze apropiaţii trecuţi în nefiinţă pot auzi printre morminte sunetul roţilor de tren.
”La jumătatea secolului al XIX-lea, administraţia austro-ungară a venit cu ideea de a construi o cale ferată prin cimitirul local din Rădăuţi, considerând probabil că transportul feroviar este mult mai important decât un cimitir”, a declarat istoricul sucevean Ilie Gliga.
Prima cale ferată din Bucovina a fost construită în 1869, de către compania Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn, pe ruta Cernăuţi - Suceava. Ulterior, administraţia austro-ungară a hotărât şi legarea celorlalte oraşe importante ale regiunii de calea ferată. În acest scop, a fost înfiinţată Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei), care a coordonat construirea căii ferate între Dorneşti şi Rădăuţi, care se continuă apoi spre Putna şi Nisipitu. Inginerii austrieci au calculat mai multe rute posibile pentru montarea şinelor de tren, dar au optat în final pentru traseul prin centrul oraşului şi al cimitirului ca urmare a rezultatelor ideale ale măsurătorilor geodezice efectuate în teren.
Înainte de 1989, la iniţiativa autorităţilor comuniste prin cimitirul din Rădăuţi a ajuns să treacă un tren accelerat, care venea de la Bucureşti şi ajungea la Putna. Drept consecinţă a modificării, urmare a unui consemn decretat de autorităţile locale, trenurile de persoane care făceau legătura cu Dorneşti şi Putna fluierau de patru ori pe zi prin cimitirul rădăuţean.
La mijlocul anilor 2000, calea ferată secundară care traversează inclusiv municipiul Rădăuţi a intrat în administrare privată, iar prin cimitir n-a mai trecut niciun tren din 2012. Localnicii îşi fac speranţe ca traficul feroviar să se reia în viitor, dar totul depinde de investiţiile făcute în infrastructura de cale ferată.
În Primul Război Mondial, armata austro - ungară a purtat lupte grele cu cea rusă în zona Bucovinei. Astfel, în cimitirul din Rădăuţi sunt înmormântaţi mulţi soldaţi români, ruşi şi austrieci care au murit pe front.
În cimitirul din Rădăuţi se află mormântul unui dintre cei mai faimoşi aviatori români, maiorul Vasile Niculescu, supranumit ”aviatorul Unirii”. Istoricii spun că pe 23 noiembrie 1918, locotenentul Vasile Niculescu a efectuat un zbor cu avionul său Farman F.40 peste Carpaţi, aterizând pe Câmpia Libertăţii din Blaj, în Transilvania, pentru a duce, simbolic, un mesaj din partea Guvernului României către Consiliul Naţional Român.