Se întâmplă în inima Bărăganului. Povestea singurei femei din România care locuieşte pe furiş într-un muzeu

Daniela Hrubaru (44 de ani) este chiriaşa tolerată a Fermei Model de la Perieţi, un loc uitat de istorie şi pe care autorităţile nu ştiu să-l salveze. Femeia trăieşte din ajutorul social şi din mila satului.

Un vis confiscat

Despre ferma model de la Perieţi s-au scris multe şi încă nu de ajuns pentru a putea descrie ceea ce între anii 1933-1944 a reprezentat lecţia de antreprenoriat agricol dată întregii Europe. În satul despre care nu auzise nimeni, marele moşier Aureliu I. Popescu a creat în câţiva ani cea mai mare fermă din Europa, producătoare de seminţe de legume, seminţe de flori, plante furajere, viţă de vie şi pomi fructiferi, un domeniu agricol care măsura aproximativ 3.500 de hectare. 

Ferma Model Perieţi, în anii ei de glorie

Un vizionar ambiţios, bursier al fundaţiei Rockefeller la Columbia University şi căsătorit cu pictoriţa Lelia Urdărianu, Aureliu Popescu a revoluţionat modul în care se făcea agricultură, ferma exploatată de el şi moştenită de la soţia sa pictoriţa Leila Urdăreanu de la fostul soţ, primind statutul de fermă model. Până în 23 august 1944, când autonomia financiară şi abundenţa pe care le câştigase împreună cu oamenii din sat au fost confiscate de Armata Roşie, iar ferma vandalizată şi confiscată cu totul.

Gospodari în curtea Fermei Model Perieţi

Aureliu Popescu a fost trimis la Canal, iar ţăranii supuşi cu forţa unei colectivizări egală cu sărăcia. După mai bine de 70 de ani şi o degradare iremediabilă,  acum ferma stă cuminte şi părăsită în patrimoniul Muzeului de Agricultură, acolo de unde niciun discurs atent selecţionat al vreunui director nu a putut-o salva.

 Din curtea ca un parc, după cum povestesc cei mai bătrâni din sat, locul a devenit sinistru, cele câteva clădiri rămase sunt julite până la sângele cărămizilor, simbolul secerii şi al ciocanului a rămas ştanţat pe casa în care locuia fermierul şi familia lui, iar câinii fioroşi te latră prin gard, păzind pustiul. Iar printre aceste ruine uitate de istorie şi de autorităţi, şi în lipsa unui plan concret pentru salvarea fermei, de ani buni aici trăieşte o femeie, tolerată tacit de către Primărie şi Muzeul Agriculturii.

Viaţa printre ruine

Vântul de iarnă dansează hainele colorate, puse pe sfoară la uscat. Un dans spasmodic şi viu, de parcă ar fi singurul semn că în curtea fermei devenită monument istoric mai există viaţă. Câinii latră să te asurzescă, iar Daniela Hrubaru (44 de ani), femeia care locuieşte la muzeu, îi aude într-un final şi porneşte printre ei, spre poartă. Daniela a fost unul dintre zecile de mii de copii ai orfelinatelor. Zâmbeşte şi se bucură încurcată, ca orice om singur care este vizitat.

Câinii păzesc pustiul de la fermă FOTO: Mădălina Furiş

Daniela e asistată social şi pentru a primi ajutorul de la stat ajută la rândul ei câteva zile pe lună la Primărie. Iar tot de la Primărie, printr-o înţelegere nescrisă cu Muzeul Agriculturii a primit în urmă cu mulţi ani permisiunea să locuiască în muzeu. Fosta cantină unde mâncau la prânz muncitorii a devenit casa ei. O casă în care are un pat, o masă, o plită şi un televizor .

Curtea părăsită a Fermei Model Perieţi FOTO: Mădălina Furiş

„Mi l-a dat o femeie, am muncit la ea, da... Dacă nu erau boierii ăia, eu unde mai stăteam acum? E bine aici, m-a luat doamna primar în spaţiu la muzeu. Îmi place, lemne fac eu rost... Hainele le spăl cu mâna în lighean şi le întind acolo pe sfoară. Mai muncesc pe la oamenii din sat, îmi mai aduc mâncare. Am auzit a cui a fost ferma, da... Am uitat cum îl chema pe boier.. Ah, da... Popescu. Ştiu că e muzeu, dar nu ştiu eu ce-i ăla... Eu aici trăiesc şi unde să mă duc? Are grijă doamna primar de mine”,  spune convinsă, iar pe uliţă, chiar în acel moment intră un alai de înmormântare.

E nerăbdătoare să meargă şi ea la pomană. Două femei din fruntea alaiului îi fac cu mâna şi îi zâmbesc, iar Daniela se alătură cortegiului şi le ia de braţ, zâmbind şi lăsând în urmă ruinele. Până seara, când se va întoarce.

Fondurile trec, ruinele rămân

În Ferma Model de la Perieţi au fost investiţi în 11 ani fonduri guvernamentale şi locale în valoare 1,4 milioane de lei pentru lucrări de reabilitare. Rezultatele investiţiilor nu se văd, ferma este în continuare în afara circuitului muzeal, dar directorul Muzeului Agriculturii, Gheorghe Petre spune, din nou, că acest lucru se va schimba, iar femeia va fi mutată în alt adăpost din sat dacă se vor începe lucrările de restaurare.

Gheorghe Petre, director MNAR

„Dacă se va aproba şi vom începe restaurările, cu siguranţă că persoana respectivă va fi evacuată”

„În 2005, când Muzeul Agriculturii a preluat ferma, a preluat-o cu un colocatar cu probleme sociale. În toată această vreme colocatarul nu a găsit niciun alt loc să se adăpostească. Am făcut un compromis, fiind o problemă socială. Să sperăm cu doamna primar Cristea împreună cu consilierii locali vor găsi o soluţie. Am acceptat acest compromis pentru că pe noi nu ne-a afectat în niciun fel existenţa ei, deoarece ferma nu este pusă într-un circuit muzeal. Până pe 26 ianuarie vom finaliza un studiu de prefezabilitate (DALI) şi-l vom propune spre finanţare împreună cu Consiliul Judeţean pentru finanţări nerambursabile. Dacă se va aproba şi vom începe restaurările, cu siguranţă că persoana respectivă va fi evacuată” a declarat Gheorghe Petre, directorul Muzeului Agriculturii.

CINE A FOST FERMIERUL AURELIU I. POPESCU?

Bursier al fundaţiei Rockefeller la Columbia University, Aureliu I. Popescu a fost un fermier vizionar şi un antreprenor înainte ca acest cuvânt să fie inventat. După abandonarea carierei militare şi căsătoria cu pictoriţa Lelia Urdărianu nimic nu avea să mai fie la fel în comuna Perieţi. Aproximativ 3.500 de hectare cuprindea domeniul agricol pe care Aureliu Popescu împreună cu muncitorii săi, toţi săteni, l-au ridicat la rang de imperiu agricol într-o Europă luată prin surprindere de priceperea lui şi de calitatea seminţelor produse în fermă.

(Material documentat şi realizat de Mădălina Furiş)

Citiţi şi:

FOTO Ruină abonată la banii publici: ferma Model de la Perieţi, o epavă de 1,4 milioane de lei

Ferma model de la Perieţi, distrusă de colectivizare. Povestea simbolului agriculturii din Bărăganul interbelic, transformat în CAP

FOTO Povestea neştiută a prizonierilor de culoare din Bărăgan

Patima roşie din Bărăgan. Istoria celor 11 sate unde au fost deportaţi „duşmanii poporului”