FOTO Conacele-fantomă din Bărăgan
0Conacele marilor familii de boieri care au avut moşii în Bărăgan s-au transformat, în timp, în ruină. Deşi sunt incluse în patrimoniul cultural al judeţului Ialomiţa, fondurile pentru reabilitarea acestora sunt inexistente.
Monumente în ruină
La nivelul judeţului Ialomiţa există un număr de 11 conace, aparţinând marilor moşieri din Bărăgan. Considerate monumente istorice, acestea se află în patrimoniul cultural al judeţului Ialomiţa.
Din nefericire timpul şi-a pus amprenta asupra conacelor, iar astăzi s-au transformat în ruine. Pentru reabilitarea şi întreţinerea acestora ar fi nevoie de sume care depăşesc ordinul milioanelor de lei, însă fondurile lipsesc cu desăvârşire.
„Într-adevăr, conacele din patrimoniul judeţului sunt valoroase mai ales că au aparţinut unor familii boiereşti de renume, precum Zappa sau Marghiloman. Din nefericire, deocamdată, banii pentru renovarea acestora nu există” a declarat Elena Pacală, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi
Patrimoniu Cultural Naţional Ialomiţa. Singurul efort pentru remedierea acestei situaţii pe care autorităţile ialomiţene le-au demarat, au constat în realizarea „Ghidului monumentelor istorice din judeţul Ialomiţa”, prin care au fost inventariate şi monitorizate toate monumentele istorice din judeţ, inclusiv conacele.
Povestea conacului Marghiloman, din Hagieşti
Conacul familiei prim-ministrului Alexandru Marghiloman, primul prim-ministru al României Mari în perioada martie – noiembrie 1918, din statul ialomiţean Hagieşti a fost construit în anul 1869.
A fost ridicat pe reşedinţa unei foste case boiereşti, ce data din prima jumătate a secolului XVII. Pivniţa conacului a fost construită în jurul anului 1640.
Soarta marelui conac de la Hagieşti pare a fi pecetluită pierzaniei... Aflat în grija Ministerului Culturii, monumentul a fost restaurat de mai multe ori, însă niciodată nu a primit vreo sumă fixă pentru lucrări de reabilitare.
Tocmai de aceea, efectul respectivelor lucrări n-a fost cel scontat. În urmă cu aproximativ patru ani, reprezentanţii Ministerului Culturii au decis să îl transforme într-un centru cultural, însă proiectul n-a putut fi dus la îndeplinire...
Între timp degradarea a continuat să pună stăpânire pe conac. Cu toate acestea, Momentul în care caleştile boiereşti venite de la Bucureşti trăgeau la poarta vestitului conac a rămas încă viu...Casa Marghilomanilor era vestită pentru petrecerile la care lua parte întreaga protipendată a Capitalei sfârştiului de secol XIX.