Un preot din Olt a adunat tone de legume aruncate de producători şi le-a dus către mânăstiri. „E unică situaţia asta“
0Producătorii de legume au ajuns să arunce la gunoi zeci de tone de produse, pentru că pe de o parte nimeni nu mai este interesat în piaţă să le cumpere, nici la preţuri de mizerie, iar pe de alta producătorii găsesc greu persoane interesate să le preia, chiar şi gratuit. Un preot a recuperat câteva tone de legume pe care le-a transportat către mânăstiri din Argeş. Cum s-a ajuns la această situaţie.
Aproape că nu este zi în care în mediul online să nu apară fotografii cu munţi de legume aruncate la groapa de gunoi pentru că producătorii nu mai au piaţă de desfacere indiferent cât de mult au micşorat preţul. Criticaţi vehement pentru că îşi aruncă munca la gunoi „în timp ce în ţara asta sunt oameni care nu au ce să mănânce“, producătorii se apără şi spun că efectiv nu mai au soluţii, pentru că nici degeaba nu le mai vrea nimeni castraveţii.
Hotărât să mai salveze din truda fermierilor, un preot care are parohia în localitatea Grădinari din judeţul Olt şi-a lăsat joi, 1 iulie 2021, acasă copiii şi, într-o zi în care sub cerul liber temperatura resimţită s-a apropiat sau a trecut de 40 grade Celsius, a încărcat, împreună cu preoteasa, tone de legume pe care le-a transportat, cu o camionetă împrumutată, către trei mânăstuiri din judeţul Argeş. Asta după ce, cu doar câteva zile înainte, alte tone de castraveţi şi dovlecei au mers de asemenea, tot gratuit, către mânăstiri din Olt şi Vâlcea.
Cel care a făcut public gestul preotului este fermierul Mihai Chesnoiu. Fermierul a şi explicat pentru Adevărul cum s-a ajuns la o astfel de situaţie, unică în experienţa îndelungată a fermierilor, după cum apreciază acesta.
„Au mai fost perioade de supraproducţie, dar nu cum se aruncă castraveţii acum. E unică situaţia asta“, a spus Chesnoiu. Legumicultorii au ales să cultive castraveţi şi în contextul în care programul Tomata, finanţat de ministerul Agriculturii în anii trecuţi, a fost tergiversat, fermierii primind relativ de curând vestea că banii, însă nu doar pentru tomate, ci pentru cinci legume, se vor acorda doar pentru ciclul II (producţia care se valorifică în toamnă). Rămaşi fără sprijin, fermierii au ales să cultive cu mai puţine costuri.
„Roşia e o cultură mai pretenţioasă, mai costisitoare, preţurile nu au fost mari în anii trecuţi din cauza programului Tomata, a mai fost şi lupta asta cu tuta absoluta (n. red. - un dăunător care afectează masiv cultura de tomata şi care se combate extrem de greu), nu a mai fost prea mult timp şi oamenii s-au orientat către castravete, o cultură, la un preţ corect, mult mai profitabilă decât roşia. De aici supraproducţia. Nu s-au orientat producătorii numai către castravete, s-au orientat şi către vânătă, şi către ardei gras, şi acolo preţurile sunt destul de rele, dar nu se aruncă. Preţurile sunt foarte slabe. Cei care au avut vânătă extratimpurie nu prea au prins un preţ bun, s-a vândut cu preţ mai mic decât s-a vândut toamna trecută din câmp“, a spus Chesnoiu. Soluţia ar fi, potrivit fermierului, ca legumicultorii să cultive constant legumele pe care mizează de ani buni şi pentru care în timp devin cunoscuţi şi astfel îşi crează şi piaţă de desfacere.
„Practic, fiecare trebuia să cultive ce face de fel, să rămânem stabili ca şi producători. Eu asta fac, asta ştiu să produc şi pentru asta sunt căutat. Chiar dacă nu sunt căutat în toamna asta, că o să fie supraproducţie, mă caută sezonul următor“, a mai spus Chesnoiu.
Cât despre gestul preotului, fermierul Mihai Chesnoiu a explicat că părintele a început să caute beneficiari care şi-ar dori acele legume încă de când a primit fotografiile cu tonele de legume abandonate într-o mare fermă din Olt. „Preotul a răspuns prompt. A zis - Mihai, e târziu, dar trimit poze peste tot şi văd ca măcar să-i folosească cineva. - Ne mai uşurează şi nouă, producătorilor, din tristeţe. A împrumutat o maşină, a venit cu preoteasa, i-a încărcat, i-am ajutat şi eu puţin... Nu s-a întâmplat până acum să existe cantităţi atât de mari. Altfel, constant se donează legume, dar vin şi ia câte 300 kg, câte 700 kg, le prelucrează“, a mai spus Chesnoiu.
Vă recomandăm şi: