Cât de agresivă este varianta Omicron cu copiii şi cum să reacţionăm. „Asta a ajutat foarte mult şi în perioada de Delta“

Noua variantă a bolii COVID-19, generată de tulpina Omicron a virusului SARS-CoV-2, se manifestă mai „zgomotos“ în cazul copiilor, au constatat medicii de familie.

Temperatură mare câteva zile la rând, dureri puternice de cap, greţuri, uneori vărsături, lipsa poftei de mâncare, dureri în gât, sunt simptome semnalate la copiii care trec în această perioadă prin boala COVID-19. Deşi „tabloul bolii“, spun medicii, este diferit de cel dat la copii de variantele anterioare ale virusului, evoluţia este bună şi se ajunge doar foarte rar la spital. Părinţii trebuie să ţină legătura permanent cu medicul de familie, să fie atenţi la evoluţia bolii, să descrie bine simptomele şi să urmeze indicaţiile.

Am vorbit despre cum se manifestă boala COVID-19 în acest val cinci al pandemiei cu medicul de familie Marius Puenea. Medicul realizează la cabinetul său din localitatea Corbu, din judeţul Olt, şi testări pentru infecţia cu SARS-CoV-2, astfel că în cazul unui rezultat pozitiv pacienţii aflaţi pe lista medicului beneficiază rapid şi de evaluare şi prescrierea tratamentului, ulterior fiind monitorizaţi la domiciliu.

„Pentru adulţi, mai ales dacă sunt vaccinaţi, este o formă similară unei stări gripale, nu au afectări pulmonare, sunt foarte rare. Ca diferenţă, copiii sunt mult mai afectaţi decât adulţii. Cu salturi febrile mari – temperatură 39 – 39,6  (n. red. – grade Celsius), persistente, greu reductibile la antitermice, a trebuit să combinăm lucruri, cu stări de deshidratare, cu vărsături, ceva diaree, inapetenţă, greţuri, dar care n-au durat mai mult de 2-3 zile. Şi lipsa tusei. Atunci când a mai apărut a fost mai mult de la iritarea în faringe.În schimb foarte mulţi cu secreţii apoase nazale, contrar formei Delta“, a descris medicul care sunt manifestările noii forme circulante.

Cum tratăm COVID-19 la copii

Pentru a nu se ajunge la epuizare, la deshidratare sau alte complicaţii care să reclame internarea în spital, părinţii trebuie să fie vigilenţi şi să le ofere celor mici îngrijirea adecvată. Medicamentele prescrise sunt de obicei pentru a atenua simptomele, în cele mai multe cazuri nefiind nevoie de antibiotice, în lipsa suprainfecţiilor bacteriene.

„Hidratare - ceaiuri uşor îndulcite, compoturi, apă la temperatura camerei şi legume şi fructe. Cu atenţionarea că nu toate fructele ar fi recomandate. Trebuie să ne uităm foarte bine de unde le luăm, au mai fost ceva reacţii digestive. Ni s-au semnalat la pomelo, la mandarine, şi atunci folosim tradiţionalele mere, compoturi, tot ce avem pregătit pentru ei“, a explicat medicul Marius Puenea.

Pentru că lipsa poftei de mâncare este de asemenea un simptom important, părinţii trebuie să aibă grijă să le ofere celor mici hrană de calitate, proteică, şi pe cât posibil şi pe gustul lor. Aceleaşi recomandări sunt valabile şi în cazul adulţilor care trec prin boală, chiar dacă noua formă de COVID-19 pare să nu mai solicite la fel de mult organismul pacienţilor adulţi.

„Ou, smântână, piept de pui, mâncare uşoară, preparată la cuptor sau grill, să dea energie. Asta a ajutat foarte mult şi în perioada de Delta, care dădea starea aceea de fără putere, fără apetit. Mulţi mâncau de frica bolii. Mâncau două-trei ouă, fără frică de colesterol. Era o boală consumptivă. Slăbeau văzând cu ochii. Având gustul şi mirosul afectate, erau oameni care spuneau că nu simt ce mănâncă. La această variantă nu mai e cazul (n. red. – nu se mai semnalează atât de des lipsa gustului şi a mirosului)“, a mai spus medicul.

Aerisirea periodică a spaţiului în care stă bolnavul, igienizarea obiectelor folosite de acesta, purtarea măştii sunt de asemenea aspecte foarte importante pe perioada bolii. Deşi mai rar decât în valurile anterioare, s-a observat că şi acum se mai întâlnesc situaţii când, în aceeaşi familie în care membrii împart spaţiul de locuit, unul sau mai mulţi dintre ei nu fac totuşi boala.

Comunicarea cu medicul este un alt factor al depăşirii cu bine a episodului de boală.
„Depinde şi de experienţa părintelui. Pentru copiii mici se sperie foarte mult şi se duc la spital. Dar dacă deja colaborează cu noi şi înţeleg că o creştere de temperatură poate fi scăzută de la simplu la complicat, alternând antitermice, după aceea împachetări sau chiar o baie cu apă călduţă, evoluează bine. De fiecare dată îi întrebăm: mănâncă copilul, este vioi, salturile de temperatură cum sunt?“, a mai precizat medicul.

Dacă aproape că nu mai putem deţine controlul în privinţa infectării, având în vedere cât de repede se răspândeşte noua formă a virusului, încă putem controla cât de bine pregătiţi ne prinde un episod de boală. „Trebuie să acceptăm că dacă ne odihnim bine, ne hrănim copilul bine, face mişcare în aer liber şi-i asigurăm o imunitate bună, atunci şi reactivitatea la boală va fi în regulă“, a conchis medicul.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Sfatul unui virusolog român din SUA. Cum protejăm copiii de COVID-19 dacă nu dorim să-i vaccinăm

Long COVID poate provoca leziuni ascunse la nivelul plămânilor, arată un studiu de mică anvergură