Banii europeni și condițiile în care fermierii au acces la ei în 2026. „Sumele sunt micuțe, bătălia va fi acerbă”

Puțin peste 500 milioane euro au la dispoziție fermierii, bani pe care să-i acceseze prin AFIR, în 2026. Cursa pentru accesarea fondurilor se deschide chiar la începutul anului, ianuarie și februarie fiind previzionate pentru lansarea sesiunilor.

Bani nu foarte mulți, în total puțin peste 500 milioane euro, au mai rămas de acordat, prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), în 2026, din Pilonul II al Planului Strategic PAC 2023-2027. Fermierii așteaptă de multă vreme oportunitatea, unii și-au pus la punct ferma astfel încât să îndeplinească acele condiții impuse. Sumele nu sunt forte mari, atrage atenția consultantul Ion Păunel, așa că doritorii trebuie să se aștepte la o competiție serioasă.

Noutatea este că pentru fermierii din sectorul legumicol sunt și fonduri pe care nu vor fi nevoiți să le mai împartă cu agricultori din alte ramuri. Toate intervențiile necesită în schimb cofinanțare, în procente diferite, ceea ce din start presupune că se adresează fermierilor care știu ce fac și au și bani proprii de investit în dezvoltare.

Peste 150 milioane euro doar pentru legume 

Prima intervenție care va fi deschisă în 2026 - conform calendarului, lansarea sesiunii ar urma să aibă loc în 19 ianuarie - este DR-16 „Investiții în sectorul legume și/sau cartofi”. Are o alocare de aproximativ 151 milioane euro, iar fermierii care cultivă legume și/sau cartofi vor concura doar între ei pentru acești bani.

„Valoarea maximă nerambursabilă este de maxim 65%, partea de cofinanțare este de 35% și avem mai multe tipuri de investiții”, explică Ion Păunel.

Pentru investiții în echipamente și utilaje un fermier poate accesa maximum 300.000 euro, iar în cazul cooperativelor suma crește până la 700.000 euro.

Dacă, în schimb, fermierul își propune să modernizeze exploatația prin construcția de sere, solarii etc., valoarea proiectului poate să ajungă până la 2 milioane euro. Pentru fermierii care cultivă cartofi, investiția în utilaje și echipamente poate fi finanțată cu până la 700.000 euro (comparativ cu 300.000 euro pentru legume), același fiind plafonul și pentru cooperativele ai căror membri cultivă cartofi. Pentru facilități de procesare, sortare și ambalare valoarea maximă a proiectului este de 2 milioane euro. În oricare dintre situații cofinanțarea este de 35%.

„Din experiența noastră, se adresează fermierilor care sunt mai capitalizați sau formelor asociative care sunt capitalizate. Dar trebuie spus, și asta este valabilă pentru toate liniile de finanțare, pentru partea de cofinanțare, de cât va fi ea - în cazul acesta de 35% - beneficiarii se pot duce la băncile să le spunem partenere cu Ministerul Agriculturii și pot obține o linie de finanțare sau o linie de creditare în condiții avantajoase”, a precizat Păunel.

Împrumuturile vor fi acordate la o valoare a dobânzilor de maximum 3%, „se vorbește chiar de 1,95%”, a precizat Păunel, perioada de grație va fi de un an, iar perioada de rambursare de 10 ani.

„Asta cred că va face ca și fermieri care nu sunt chiar atât de capitalizați să încerce. Problema tuturor linii de finanțare care se vor deschide, mai ales că în anul 2025 nu prea am avut nimic lansat, este legată de sume. Sumele care sunt alocate sunt destul de micuțe și bătălia va fi destul de acerbă”, a apreciat consultantul.

Punctajele vor face diferența între solicitanți, iar pentru un punctaj suplimentar pregătirea profesională în domeniul legumicol, atestată cu diplome, este foarte importantă.

Informațiile despre această linie de finanțare sunt disponibile încă de anul trecut, prin urmare fermierii interesați cel mai probabil s-au pregătit.

Consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri, cu cofinanțare

O altă intervenție mult-așteptată este DR- 12 „Investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați”. Linia de finanțare pentru tinerii fermieri de această dată vine cu o parte de cofinanțare, precizează consultantul. Conform calendarului, deschiderea este programată pe 30 ianuarie, iar fondurile alocate sunt de aproape 170 milioane euro.

„Sunt eligibili tinerii care se instalează pentru prima dată, tinerii care sunt până în 41 de ani, dar nu au o vechime mai mare de 5 ani în fermă și tinerii care au o vârstă până la 45 de ani, dar au o vechime mai mare de 60 de luni. Tinerii care nu au o vechime mai mare de 60 de luni pot primi de la 10 mii la maximum 200 de mii euro, iar ei trebuie să vină cu o cofinanțare de 20%, iar tinerii care sunt până în 45 de ani, dar au o vechime în fermă mai mare de 60 de luni (de când sunt înregistrați la APIA) pot beneficia și ei de aceeași sumă, de la 10 mii la 200 de mii de euro, numai că finanțarea este de 65%, partea de cofinanțare de 35%”, a menționat Păunel.

Acei fermieri care au accesat și DR-30, o altă intervenție destinată tinerilor fermieri prin care s-au acordat sume de 70.000 euro, nu mai sunt eligibili, pentru că nu au trecut cel puțin 24 luni de la accesarea primei tranșe de bani din DR-30, a explicat consultantul.

Speranța fermierilor este ca, dacă rămân fonduri neconsumate din cadrul altor măsuri, finanțările pentru programul de acest tip să poată fi suplimentate.

45 milioane euro pentru culturile de hamei și struguri de masă

O măsură pe care fermierii o au pentru prima dată la dispoziție este DR-17 „Investiții în sectoarele hamei și/sau struguri de masă”.

„Nici hameiul și nici strugurii de masă nu au fost până acum finanțate separat. Avem 45 de milioane de euro, zicem noi nici mult nici puțin. E bine că s-a găsit o linie de finanțare și pentru aceste două sectoare, dar hameiul și strugurii de masă se vor bate între ele într-un fel sau altul, pentru că nu știm la această dată dacă vor fi alocări distincte”, a precizat consultantul. Și în cazul acestei măsuri este necesară o contribuție din partea fermierului de 35%.

O altă intervenție, DR-19 – „Investiții neproductive la nivel de fermă” nu se adresează doar fermierilor. Banii alocați sunt aproximativ 11,8 milioane euro, iar lansarea este programată pentru 9 februarie.

Tot luna viitoare, pe 13 februarie, este programată lansarea intervenției DR-21 – „Investiții pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane (PPA)”. Are o alocare de 10 milioane euro.

DR-18 – „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice” se va lansa pe 23 februarie. Are o alocare de doar 5 milioane euro și se regăsește pentru prima dată în calendar. „Este bine că se deschide o linie de finanțare pentru acest sector. Banii ni se par cam puținei, dar vin după atâți ani în care și noi i-am susținut și i-am ajutat, reușind să convingem Ministerul Agriculturii (...) că și sectorul floricol are importanța lui și de fiecare dată a fost dezavantajat, pentru că puteau accesa fonduri decât dacă sectorul floricol era o parte din activitatea fermei”, a arătat consultantul.

Deocamdată, în cazul acestei intervenții, nu este clar ce sumă maximă poate accesa un solicitant, însă ar fi de preferat, spune consultantul, să nu fie sume foarte mari pentru a beneficia cât mai mulți fermieri, având în vedere alocarea de doar 5 milioane euro.

Cea mai așteptată măsură, alocare de 108 milioane euro

DR-14 – „investiții în fermele de mici dimensiuni” este, conform consultantului, cea mai așteptată măsură. Va fi lansată pe 27 februarie și are o alocare de 108 milioane euro.

„Aici ne dorim să se mai suplimenteze, dar vom vedea. Fermierii pot accesa un proiect de maxim 50.000 de euro cu o parte de cofinanțare de 15%. Cea mai mică cofinanțare este pentru fermele mici și vreau să menționez că pentru ast am dus lupte destul de grele, pentru că ni se spunea că pentru fermele mici nu mai există fonduri. Interesându-ne, am aflat că decizia este la latitudinea statului membru. Prin negocieri am reușit să introducem o linie de finanțare și pentru fermele mici. Într-adevăr, este cu parte de cofinanțare, dar este cea mai mică cofinanțare din tot ce înseamnă acest PNS”, a subliniat Ion Păunel.

La finanțările pentru fermele mici vor avea acces fermele de la 2.000 S.O. (S.O. sunt indicatori standardizați, în euro/hectar -pentru plante sau ca valoare per unitate - pentru animal, folosiți în agricultura europeană pentru a determina dimensiunea și potențialul economic al unei ferme; cu ajutorul lor se calculează eligibilitatea pentru accesarea fondurilor europene ) până la 11.999 S.O. dacă vorbim de ferma cu o componentă zootehnică, iar pentru ferma legumicolă, de la 4.000 S.O. și până la 11.999 S.O.. Suma maximă accesată din bani europeni va fi de 50.000 euro.

Pe baza punctajelor se decide finanțarea, iar puncte în plus, cel puțin din informațiile vehiculate până acum, vor avea fermierii activi în cooperativele agricole.

Consultantul Ion Păunel atrage atenția, în acest sens, asupra unui aspect important: calitatea de membru într-o cooperativă nu aduce automat punctaj suplimentar la evaluarea proiectului, pentru că sunt câteva detalii care fac diferența între membrii unei cooperative. Sunt membri fondatori, membri cooperatori și membri asociați, ultimii menționați, membrii asociați, putând să desfășoare activitate în cadrul cooperativei, dar având mai puține drepturi decât primele două categorii, iar aceștia nu primesc punctaj suplimentar la evaluarea proiectelor.

„Cu siguranță anul 2026 va fi un an de referință și ce va face selecția”, a apreciat consultantul Ion Păunel, cu referire la faptul că fermierii trebuie să se aștepte ca derogările de care au beneficiat în acești ani să înceapă să fie anulate, iar legislația să fie aplicată întocmai, indiferent că este vorba de documente de comercializare, aplicarea tratamentelor, autorizarea puțurilor de apă etc., ceea ce va face ca pe piață să reziste fermierii care reușesc să îndeplinească toate aceste rigori.