Video „Udatul Ionilor”, tradiția străbună din Mărginimea Sibiului: În ce constă și cum arată FOTO VIDEO
0Una dintre localitățile care fac parte din renumita Mărginime a Sibiului găzduiește în fiecare an, pe 7 ianuarie, o tradiție străbună: „Udatul Ionilor”, despre care se spune că are legătură cu Marea Unire.
Sute de localnici și turiști au participat la evenimentele derulate sâmbătă, 7 ianuarie, în Tălmăcel - Sibiu. În fiecare an, toți cei care poartă numele Sfântului Ioan sunt sărbătoriți de către întreaga comunitate. Tradiția reprezintă una dintre „comorile Sibiului”.
Îmbrăcați în straie de sărbătoare, cu mic cu mare, oamenii se adună pentru a-i uda pe toți cei care poartă numele de Ion, Ioana sau derivatele acestora.
„Udatul Ionilor este obiceiul de suflet al satului Tălmăcel (vezi galeria foto), fiind practicat anual de Sf. Ioan Botezătorul, în 7 ianuarie. Pregătirile încep dis-de-dimineață, puncte centrale fiind gospodăriile unde se împodobesc caii și carul alegoric, tras de boi. Doi brazi sunt așezați pe car și pe oiștea acestuia, fiind împodobiți cu covoare țesute, „culmi” lungi de 5 - 6 metri, fețe de masă și macrameuri lucrate de femei; la final, pe aceste „hăiciugi” se pun sorcove și icoane. În paralel, sunt pregătiți caii, cu chindeauă, față de masă, batiste de mire, sorcove, cu busuioc și tricolor. Fete și feciori îmbracă haine românești, iar călărașii poartă „beata”, așezată de-a curmezișul peste piept”, au explicat reprezentanții Centrului Creației Junii Sibiului despre cum începe sărbătoarea.
Astfel, frumos gătită, cu mic cu mare, întreaga comunitate participă la slujba religioasă din biserica situată în centrul satului. După slujbă, întregul alai cu feciori călare care poartă drapelul României străbate satul în uralele mulțimii.
„La orele amiezii, tineri și vârstnici pornesc spre pârâul ce străbate satul. Procesiunea este deschisă de primarii cetelor, care duc steagul împodobit cu sorcovă, urmați fiind de feciorii călări, de carul alegoric și de „belehoi”, un atelaj format din doi măgăruși ce trag după ei o roată de car, pe care se găsesc două păpuși din paie. Cântecul „Frunzuliță verde, verde de stejar” este interpretat pe tot parcursul drumului de ceata de feciori și fete”, au mai dezvăluit specialiștii (vezi video).
La pârâu, toți cei care poartă numele de Ion, Ioan, Ioana și alte derivate sunt purtați pe brațe de doi sau trei feciori și scufundați cu picioarele în apă. Gestul are o semnificație: „Pentru a avea un an bun, apoi sunt cinstiți cu colaci și o gură de vin sau de rachiu”.
După botezul Ionilor, pe Ulița Mare a satului se încinge jocul, cu sârbe, învârtite, haţegane, jiene și hore.
„Începuturile practicării acestui obicei nu sunt cunoscute cu exactitate: sunt oameni care povestesc că ar fi strâns legat de Marea Unire de la 1918, alții spun că ar fi legat de construirea bisericii din sat, în secolul al XVIII-lea”, au mai explicat reprezentanții Centrului de Creație Junii Sibiului.
Evenimentul se încheie seara cu „Balul Junilor” la Casa de Cultură, ce pune capăt sărbătorilor cetelor de juni din Mărginimea Sibiului, din capitolul „tradiții și obiceiuri”.
Imaginile vorbesc de la sine nu doar despre frumusețile din zona etnografică unică în țara noastră, din Sibiu, dar și despre oameni, povești, datini străbune păstrate cu sfințenie, pe scurt, despre bogăția culturală a Mărginimii Sibiului.