Mahmureala se tratează cu ciorbă de murături. Reţeta perfectă ca să găteşti, la tine acasă, o zeamă acră şi delicioasă

Ciorba de murături este fără îndoială cel mai bun remediu pentru mahmureală. Aşa că dacă aţi fost la un chef şi vă treziţi a doua zi cu urmări, serviţi un bol de ciorbă şi sunteţi ca nou.

Sau poate nu, dar cel puţin aţi mâncat ceva bun. Uica Mihai, bucătar din Banat, ne-a dat reţeta lui pentru ciorba de murături şi spune că, dacă o respectaţi întocmai, o să vă iasă cea mai bună zeamă pe care aţi făcut-o vreodată.

“Pune într-o oală încăpătoare un deget de ulei şi căleşte în el până se scorojesc, o legătură de pătrunjel, una de mărar, una de ţelină şi una de leuştean (le găseşti pe toate la magazinele alea mari de le zice marchet)

Aruncă toate verdeţurile la coş şi pune în acel ulei să se rumenească trei sute de grame de costiţă afumată şi o bucată de cârnat cu multă pecină, toate tăiate egal, cât să încapă în lingură. Şi dacă prind ele puţină culoare, stinge-le cu trei litri de apă clocotită şi adaugă cam un kil jumate de murături combinate, care au fost duşuite în trei ape ca să n-aibe sărătură ori gust de doagă.

Şi vezi să fie acolo, tăiate julien, gogonele, castraveţi, gogoşari, sfeclă roşie, morcovi, rădăcină de ţelină, cepşoare mici de arpagic şi tot ce mai se găseşte în zeama iernii.

Acum laşi să clocotească oala un ceas, la foc moale cu capac deasupra şi când e vremea, o tragi de pe foc şi o laşi să se odihnească un sfert de ceas. Dacă ai avut murături meseriaşe, nu mai trebuie dreasă fiertura cu nimic mirodenii, doar să îi adaugi smântână şi niţel pătrunjel verde tocat.

Iar zama asta de mahmureală şi de după chef, pe care când o sorbi fierbinte cu lingura ţi se împăroşează pielea de pe mâini, merge bine mistuită cu o mămăligă aurie şi însoţită de vin acru cărţălău, ca la început de primăvară”.