Staţiunile balneare, „fabrici de sănătate” ce pot salva turismul în pandemie FOTO
0O întâlnire organizată la Mănăstirea Cozia, judeţul Vâlcea, între patronate şi autorităţi pe tema turismului a scos la iveală nu doar problemele cu care se confruntă acest sector, dar şi soluţii ce pot fi aplicate mai ales în pandemie.
Staţiunile balneoclimaterice cu care a fost înzestrat judeţul Vâlcea reprezintă una dintre cele mai importante soluţii pentru turismul din România, mai ales pe timp de pandemie, consideră patronatele.
Pentru că, prin bazele de tratament existente aici, se poate face recuperare medicală post - COVID. O soluţie care la Vâlcea funcţionează deja de aproximativ un an la Hotelul Palace din Băile Govora - singura staţiune unde raportul dintre ionii pozitivi şi cei negativi este egal cu unu, fapt care arată nivelul ridicat al calităţii aerului atât de necesar în tratarea bolilor respiratorii.
GALERIE FOTO CU IMAGINI DIN STAŢIUNILE BALNEARE DIN VÂLCEA
Patronatele din turismul vâlcean sunt convinse că staţiunile balneare pot deveni adevărate „fabrici de sănătate”, mai ales pe timp de pandemie.
„Pariurile noastre au vizat bazele de tratament şi apele minerale. În timpul verii, în perioada de pandemie, am avut grad de ocupare 95 – 98%, mai ales că noi avem aquaparcuri, 20 de piscine cu apă termală în Călimăneşti. A fost lume ca la Sinaia şi Mamaia în vremurile bune”, a recunoscut Dorel Fleşeriu, directorul general al Călimăneşti Căciulata SA. Acesta şi-a exprimat deja intenţia de a transforma brandul turistic din „Staţiunea celor patru anotimpuri”, în „Fabrica de sănătate”, pe ideea că promovarea reprezintă unul dintre principiile de bază ale unei afaceri de succes. Iar la acest capitol, turismul din România suferă foarte tare.
Păduri transformate în parcuri şi maluri de râu în piste de biciclete
Turismul balnear reprezintă o provocare şi pentru autorităţile judeţene din Vâlcea care gândesc dezvoltarea acestui sector chiar şi în zone unde nu a mai existat până acum sau investiţiile au fost abandonate: la Vlădeşti, lângă Râmnicu Vâlcea, se doreşte construirea unui complex balnear, inclusiv pentru recuperarea capacităţii sportivilor, iar la Ocnele Mari s-a demarat documentaţia pentru o bază balneoclimaterică.
O altă soluţie propusă de această dată de către autorităţile publice locale vizează transformarea pădurilor în parcuri, în aşa fel încât zonele de agrement să îndeplinească una dintre cerinţele impuse pe timp de pandemie, şi anume distanţarea socială. Dezvoltarea zonelor de agrement reprezintă unul dintre principiile de bază prin care turismul poate deveni mai atractiv, consideră la unison şi patronatele şi autorităţile vâlcene care lansează şi ideea transformării malurilor de râuri, precum Olt, în piste de biciclete care să lege oraşele între ele: Râmnicu Vâlcea de staţiuni balneare de care este înconjurat, mai ales că acestea sunt eligibile pentru atragerea de fonduri europene.
„Suntem în momentul de restartare a turismului la nivel mondial şi cred că este şansa noastră să profităm din plin de acest context pandemic pentru a tura la maxim motoarele şi a ne mobiliza”, a recunoscut Cristina Chiriac, preşedinta CONAF – iniţiator al unui proiect derulat şi la Vâlcea: „Turismul românesc: între impas şi oportunitate”.