Video Nouă arii protejate pe traseul Lotului 2 al Autostrăzii Sibiu-Pitești, între Boița și Cornetu VIDEO

Nu mai puțin de șapte arii protejate incluse în Rețeaua Natura 2000, iar alte două de interes național, se află pe tronsonul celei mai dificile secțiuni a autostrăzii de pe Valea Oltului, Sibiu – Pitești.

Plecând de la rolul unui studiu de impact asupra mediului în cadrul proiectelor de infrastructură rutieră mare, Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova a postat sâmbătă, 4 februarie, pe rețeaua sa de socializare, un amplu material video având ca studiu de caz Lotul 2 din viitoarea Autostradă Sibiu Pitești, cuprins între județele Vâlcea și Sibiu.

Zona montană dintre localitățile Boița - Sibiu și Cornetu din Racovița - Vâlcea va fi străbătută de tronsonul noii autostrăzi A1 TransCarpați pe o lungime de peste 30 de kilometri.

Filmarea surprinde imagini din teren și declarații „la cald” ale specialiștilor de mediu din cadrul Geostud - proiectantul din România care alături de Asocierea Mapa - Cengiz din Turcia se ocupă de studiile geotehnice și forajele pentru proiectul tehnic al Lotului 2 al A1 Boița Cornetu - cea mai dificilă secțiune a autostrăzii de pe Valea Oltului.

Monitorizarea bio-diversității, a factorilor de mediu și a altor elemente sunt realizate frecvent pe teren, pentru evaluarea modului în care va fi perturbat mediul înconjurător de traseul noii artere rutiere.   

Video atașat redă o parte din materialul postat de DRDP Craiova, legat de modul în care se realizează monitorizarea faunei.

Două arii de interes național și șapte arii protejate Natura 2000

Specialiștii Geostud au mărturisit că monitorizează permanent, încă de la începerea proiectului, păsările și mamiferele, dar și habitatele de pe tronsonul montan al autostrăzii.

 „Înainte de fiecare deplasare pe teren se stabilesc punctele de monitorizare pentru toate grupele taxonomice, conform metodologiilor specifice. De exemplu, în luna ianuarie au fost stabilite puncte fixe de monitorizare pentru speciile de avifaună (totalitatea speciilor de păsări - n.red.) și speciile de mamifere, deoarece este o perioadă favorabilă pentru acestea”, a explicat geologul Bianca Andreea Ghioarcă, expert în plante și habitate.

Punctele de monitorizare sunt amplasate în funcție de habitatele speciilor analizate, dar și în proximitatea sau la intersecția cu ariile naturale protejate. Iar în cazul Lotului 2 al Autostrăzii Sibiu Pitești, între Boița și Cornetu s-au identificat nu mai puțin de nouă arii naturale protejate, dintre care șapte sunt incluse în Rețeaua Natura 2000, iar două sunt de interes național, după cum a menționat sursa citată.

Camere cu senzori de mișcare pentru monitorizarea mamiferelor

Dacă în cazul mamiferelor, se poate realiza monitorizare la punct fix, cu ajutorul camerelor de luat vederi cu senzori, în cazul păsărilor, situația se prezintă diferit.

„La monitorizarea mamiferelor, ne bazăm foarte mult pe observațiile indirecte, care se fac pe baza semnelor și a urmelor lăsate de animale pe amplasament. Fie că vorbim de amprente lăsate pe substratul moale sau cărările acestora, fie că vorbim de vizuini sau în cazul castorilor putem vorbim de rosături sau de toboganul creat de aceștia în malurile apelor”, a menționat Victor Gabriel Ștefănescu, tehnician protecția mediului.

Identificarea semnelor de prezență reprezintă doar primul pas. După identificarea primului indiciu că o specie traversează zona analizată, se montează camere cu senzori de mișcare, pentru a fi identificate atât speciile, cât și pentru studierea comportamentului acestora și în special a rutelor de deplasare.

„Camerele sunt echipate cu senzori de mișcare în infraroșu care vor detecta când un animal intră în raza de acțiune. Acestea pot înregistra video și foto chiar și pe timp de noapte, fiind modele de ultimă generație. Configurarea eficientă a unei camere trap necesită cunoașterea semnelor și urmelor animalelor pentru a poziționa camera în cel mai bun loc. Camerele reprezintă o adaptare a metodei de monitorizare la punct fix. Acestea sunt cele mai utile când vine vorba despre mamifere”, a mai menționat tehnicianul de mediu.

Specii mai rare, de păsări, observate pe Valea Oltului

În cazul avifaunei sunt stabilite puncte fixe de monitorizare, unde echipa vine lunar pentru a observa date despre starea, evoluția, dinamica și distribuția păsărilor pe amplasament, cum s-a întâmplat și la începutul lunii februarie. Cu această ocazie au fost observate și specii mai puțin întâlnite în țara noastră.

„Observăm prezența recurentă atât a speciilor sedentare – cele care rămân permanent la noi în țară cum ar fi pescărașul albastru, egreta mare, cormoranul mare, stârcul cenușiu, presura de stuf și multe altele, dar în această perioadă de iarnă observăm și prezența unor oaspeți mai rari în țara noastră: precum ferăstrașul mare și rața sunătoare, care au efective foarte scăzute la nivel național”, a precizat și dr. ing. Raluca Ioana Nicolae, director tehnic Mediu.