Cum va arăta autostrada Sibiu-Piteşti în zona montană din Vâlcea. Primele imagini din proiect VIDEO
0Compania care se ocupă cu lucrările de proiectare şi execuţie ale celui de-al doilea lot din Autostrada A1 Sibiu - Piteşti a trimis Consiliului Judeţean Vâlcea primele imagini cu viitoarea secţiune dintre Boiţa (Sibiu) şi Cornet (Vâlcea).
La începutul lunii februarie a acestui an a fost semnat contractul pentru Secţiunea 2 a Autostrăzii Transcarpaţi, cum este denumit tronsonul dintre Sibiu şi Piteşti, cu asocierea turcă Mapa Insaat Ve Ticaret AS – Cengiz Insaat Sanayi Ve Ticaret AS. Un contract în valoare de aproximativ 1 miliard de euro - 4,250 miliarde lei, fără TVA, finanţarea fiind asigurată din fonduri europene.
Turcii au de realizat 31,33 km de autostradă, între km 13 + 170 m şi km 44 + 500 m, pe Valea Oltului - cel mai lung defileu din ţară -, în mare parte prin zona montană a nordului judeţului Vâlcea.
Este vorba despre 49 de poduri şi viaducte, şapte tuneluri din care cel mai mare este cel de la Câineni (Vâlcea) de 1,6 km, precum şi trei spaţii de servicii şi un ecoduct – o supratraversare pentru animale, în zona Lazaret (Sibiu). Pe traseu vor exista panouri fonoabsorbante în apropierea localităţilor sau a ariilor protejate.
Proiectul mai prevede ca în dreptul localităţilor să existe aliniamente de arbori pentru reţinerea poluanţilor atmosferici.
S-a intrat astfel în linie dreaptă cu tronsonul care va traversa Carpaţii, iar imaginile cu proiectul arată dificultatea şi dimensiunea acestuia.
Reprezentanţii Asociaţiei Pro Infrastructură (cea mai importantă organizaţie nonprofit din România care monitorizează proiectele majore de infrastructură de transport) remarcau tot în luna februarie, odată cu semnarea contractului, că „este cel mai complex şi scump proiect de infrastructură rutieră din istoria ţării: 31,33 km prin "creierii munţilor", pe Valea Oltului între Boiţa şi Cornetu”, dar se arătau rezervaţi în privinţa constructorilor, în ceea ce priveşte respectarea termenelor contractuale. Turcii de la Mapa şi Cengiz au la dispoziţie 18 luni pentru proiectare şi alţi patru ani şi două luni pentru execuţie. Secţiunea ar urma să fie gata până în 2028.
Doar că „documentaţia tehnică lacunară” şi licitaţia legată de exproprieri şi suprafeţele de pădure de pe traseu, îi determinau pe cei de la asociaţie să fie îngrijoraţi în privinţa modului în care turcii vor reuşi să se descurce prin „hăţişul nostru birocratic şi să facă în teren lucrări extrem de complexe”, fără să mai fi dat până acum vreo cupă de excavator în România, fără să aibă infrastructură şi know-how la noi în ţară.
Vă mai recomandăm şi:
Cel mai lung defileu din ţară, văzut din dronă. Imagini de o frumuseţe rară VIDEO