Video Cel mai lung defileu din ţară, văzut din dronă. Imagini de o frumuseţe rară FOTO VIDEO
0Una dintre cele mai pitoreşti zone ale României, Defileul Oltului, se întinde pe o lungime de 47 de kilometri, fiind cuprins între două judeţe şi este considerată cea mai lungă trecătoarea din ţară.
În drumul său spre vărsarea în Dunăre, Oltul străbate şapte judeţe. Fără îndoială cea mai spectaculoasă porţiune a sa este cea cuprinsă între Turnu Roşu – Sibiu şi Cozia – Vâlcea.
Calea pe care bătrânul Alutus (Aluta) şi-a croit-o de milenii prin Carpaţii Meridionali este străjuită pe o parte de Munţii Făgăraş, Depresiunea Loviştei şi Munţii Cozia, iar de cealaltă parte de Munţii Lotrului şi cei ai Căpăţânii.
GALERIE FOTO CU CEL MAI LUNG DEFILEU DIN ROMÂNIA - DEFILEUL OLTULUI
O filmare surprinsă cu drona în această toamnă arată frumuseţea mirifică a peisajelor de pe acest traseu pe care Defileul Oltului îl împarte frăţeşte cu DN 7 / E 81, artera rutieră care leagă Oltenia de Ardeal.
Imaginile postate pe You Tube de către TimeForUs - un canal care surprinde cu ajutorul dronelor frumuseţile ţării noastre -, vin însoţite de următorul text explicativ: „Valea Oltului nu este doar un drum de legătură, este o destinaţie turistică. Vă invit să descoperiţi această frumuseţe a naturii, nu doar de pe ecranul telefonului, ci chiar de la faţa locului. Defileul Oltului (Valea Oltului) este un defileu prin care curge Râul Olt între Munţii Lotrului şi Munţii Căpăţânii – aflaţi la vest şi Munţii Făgăraşului şi ai Coziei aflaţi la est”.
Frumuseţea ireală a Defileului Oltului văzută din dronă (Sursa TimeForUs)
În aceeaşi postare se mai menţionează că Valea Oltului a fost unul dintre drumurile romane cele mai importante din Dacia, „cu o dublă funcţie: militară şi comercială (lega Transilvania cu Dunărea) ceea ce a impus crearea în zonă a unei unităţi speciale de poliţie cu misiunea de a supraveghea defileul. Aici se găseşte castrul roman de la Arutela. Oltul însuşi în aval de defileu constituia o cale de comunicaţie navigabilă, dublând astfel drumul terestru. Toate acestea au determinat o puternică dezvoltare economică, reflex al unei vieţi active în domeniul schimbului comercial şi al producţiei de marfă”.
Via Carolina şi drumul antic
În realitate, adevăratul drum roman ocolea Munţii Cozia, pe la est şi ieşea în partea de nord a defileului, în zona Perişani. De acolo, continua drumul roman pe Defileul Oltului.
Mai târziu, avea să fie înlocuit de un drumul transcarpatic medieval ce pornea din cetatea săsească a Sibiului şi cobora pe la Turnu Roşu, până la Vama de la Genune – localitatea Câineni de astăzi. Iar traseul, la fel ca pe vremea dacilor, traversa mai apoi munţii prin Ţara Loviştei.
Cu acordul Regelui Ungariei, în 1473, ruta dinspre Sibiu a fost reparată şi lărgită în zona Turnu Roşu. Pe atunci, fiecare regiune istorică avea propria vamă şi prin urmare, pe Valea Oltului, la frontiera dintre cele două ţări, existau două vămi - una pentru Transilvania şi alta pentru Ţara Românească (Valahia).
În schimb, de la Brezoi la Călimăneşti se ajungea cu pluta, pe Olt. Exista un soi de potecă pe partea estică a Oltului, dar devenea impracticabilă în perioadele ploioase.
Adevăratul drum, de pe porţiunea sudică a Defileului Oltului, a fost realizat de către austrieci, abia în secolul al XVIII-lea, când Oltenia s-a aflat pentru două decenii sub ocupaţie habsburgică, cu denumirea de Via Carolina, în cinstea Împăratului Carol al VI-lea. A fost construit pe malul vestic unde se află şi astăzi DN 7 / E 81.
Fascinaţia Defileului Oltului
Defileul Oltului continuă să fascineze nu doar prin frumuseţea peisajelor - munţi înalţi acoperiţi cu păduri ce par să cadă în apele Oltului - ci, aşa cum se menţiona şi în descrierea videoclipului, şi prin nenumăratele sale comori: arhitecturale, istorice, monahale: Turnul Spart de la Boiţa, Mănăstirea Cornet – singurul lăcaş de cult din ţară pe sub care trece calea ferată, podul cu nit de aur de la Proieni, primul pod feroviar din Europa construit în curbă peste un râu, de către francezi în 1899, Biserica „Toţi Sfinţii” din Proieni reconstruită peste lăcaşul de cult unde se presupune că domnitorul Mihai Viteazul s-a căsătorit cu doamna Stanca: Mănăstirea Turnu şi masa lui Traian, iar la ieşire din defileu Castrul Arutela şi Mănăstirea Cozia, Parcul Naţional Cozia şi nenumăratele castre romane din localităţile aflate în partea de nord a judeţului Vâlcea, pe malul Oltului.