Bărbați bătuți de femei, victime ale violenței domestice în Prahova. Care este totuși raportul de forțe
0Tot mai mulți bărbați se plâng de rele tratamente aplicate de partenerele lor de viață. Zeci de cazuri de agresiune domestică au fost înregistrate de la începutul anului, în Prahova, ce le au în prim-plan pe femeie.
Peste 100 de bărbați au fost bătuți de partenerele de viață în Prahova, în primele nouă luni ale acestui an, potrivit orbservatorulph.ro.
Potrivit unei statistici a Poliției Prahova solicitată de Observatorul Prahovean, din ianuarie și până la începutul lunii octombrie, în Prahova au fost sesizate 751 de infracțiuni prevăzute la legea 217/2003R pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, precum și alte fapte comise în contextul violenței domestice. Dintre acestea, 157 de fapte au fost înregistrate la nivelul municipiului Ploiești.
Din totalul de peste 700 de autori la nivelul județului Prahova, 113 au fost femei. Cât privește situația la nivelul orașului Ploiești, în cele 157 de cazuri de agresiune domestică înregistrate în aceeași perioadă, 20 au avut ca autori femeile.
La țară, autoritățile fug de femeile agresate.
România are dificultăți în aplicare legislației privind accesul femeilor la servicii de sănătate și la cele de prevenirea și combaterea violenței împotriva lor, arată un Raportul Acces: advocacy, capacitate și consolidare pentru egalitate în sănătate și siguranță al Centrului FILIA.
Există mari diferențe între ce este legiferat și teoretic, oferit, și ceea ce este efectiv disponibil și accesibil la nivel de informație, logistică și resurse financiare când vorbim despre femeile din categoriile vulnerabile din România, arată Raportul Acces: advocacy, capacitate și consolidare pentru egalitate în sănătate și siguranță al Centrului FILIA.
Proiectul pe baza căruia a fost întocmit Raportul a fost pornit în martie 2021, în localități rurale din două județe – Argeș și Ialomița – și a arătat câteva obstacole principale pe care femeile le au de înfruntat în România, țară europeană a secolului al XXI-lea.
În primul rând, arată documentul, le lipsesc informațiile referitoare la ce trebuie să facă în cazul în care sunt victime ale violenței domestice sau pentru obținerea asigurării de sănătate ca să beneficieze de anumite tipuri de servicii decontate.
În al doilea rând, încrederea în autorități este scăzută. Această lipsă de încredere este dată de remarcile rasiste care se fac la adresa lor, de lipsa sprijinului pentru a parcurge sistemul birocratic, precum și de blamarea victimelor în cazurile de violență. În aceste condiții, femeile își dezvoltă propriile mecanisme de supraviețuire, de ieșire din relația abuzivă și evită să apeleze serviciile de sănătate.