S-a finalizat primul program de monitorizare a râşilor din Făgăraş

Fundaţia Conservation Carpathia a finalizat cu succes primul program de monitorizare cu metode ştiinţifice, cantitative a speciei râs (Lynx lynx) într-o zonă pilot din Carpaţii Meridionali. Monitorizarea a fost făcută cu ajutorul camerelor foto cu senzor de mişcare şi a identificat 23 de râşi adulţi şi 9 pui, pe o suprafaţă de 1200 kmp.

Monitorizarea a fost făcută cu ajutorul camerelor foto cu senzor de mişcare şi îşi propune evaluarea stării de conservare şi menţinerea unei populaţii viabile de râşi, precum şi crearea unui model de monitorizare a faunei sălbatice la nivel naţional.

"Monitorizarea râşilor din estul Munţilor Făgăraş este primul exemplu de monitorizare modernă, cantitativă pentru această specie în ţara noastră, şi poate reprezenta un bun exemplu de schemă de monitorizare aplicabilă în mai multe zone pilot din puţin studiaţii Munţi Carpaţi. Numai având astfel de informaţii putem avansa în managementul speciei râs în România, prin măsuri care să asigure liniştea şi spaţiul pe care această specie ni le cere în contextul fragmentării habitatelor. Dacă menţinem această populaţie viabilă pe termen lung, păstrăm intactă întreaga comunitate de carnivore, inclusiv speciile pradă ale acestora (cerb, căprior, capră neagră etc.) la nivelul întregului continent European. De ce? Pentru că populaţiile din România sunt sursă importantă de gene şi pentru alte populaţiile aflate în pragul dispariţiei, precum cele din Europa Centrală şi de Vest, atât prin recolonizare naturală cât şi prin programe recente de reintroducere", precizează Ruben Iosif, specialist faună la Fundaţia Conservation Carpathia.

Specialiştii Fundaţiei Conservation Carpathia au monitorizat cea mai mare felină sălbatică a Europei, într-o zonă pilot de 1200 kmp din estul Munţilor Făgăraş, Piatra Craiului şi Munţii Leaota. 23 de râşi adulţi, 9 masculi, 6 femele, 8 indivizi cu sex nedeterminat, dar şi 9 pui alături de femele au fost identificaţi cu ajutorul celor 150 de camere cu senzor de mişcare instalate.

Datele au fost obţinute în trei sezoane consecutive de toamnă-iarnă, din 2018 până în 2020, pe parcursul a până la 105 de zile de monitorizare în fiecare sezon.

Cum au fost monitorizaţi râşii

În mod tradiţional monitorizarea carnivorelor mari s-a realizat în România prin numărarea urmelor pe zăpadă. Totuşi, râşii se deplasează foarte mult, astfel devenind imposibil să atribuim o urmă unui anumit exemplar, existând riscul ca acelaşi animal să fie numărat de mai multe ori. Lucru care s-a întâmplat în România mai ales în perioada în care erau permise cote de vânătoare la această specie.

Pentru a elimina aceste incertitudini, Fundaţia Conservation Carpathia a folosit o metodă modernă de monitorizare, fără capturarea şi perturbarea comportamentului normal al animalului. Monitorizarea cu camere cu senzor de mişcare presupune fotografierea râşilor în habitatul lor, specialiştii identificând mai apoi râşii pe baza imaginilor obţinute. Această metodă este eficientă în studierea populaţiilor de feline a căror blană prezintă un tipar unic de la individ la individ, aşa cum este şi cazul râsului. Pe baza numărului de recapturi ale fiecărui râs, specialiştii Fundaţiei au estimat mărimea, densitatea şi structura populaţiei din zona pilot, folosind modele matematice complexe ce iau în considerare imigraţia, mortalitatea, comportamentul şi disponibilitatea habitatului. Evaluarea mărimii populaţiei este esenţială pentru a pune în practică un management durabil al acestei specii necunoscute din Carpaţii Româneşti. Astfel de date ne arată dacă populaţia menţine o tendinţă ascendentă sau descendentă în contextul schimbărilor de habitat, diminuării resurselor de hrană şamd.

Modelele matematice au prezis o densitate de 1.7 râşi / 100 kmp (interval confidenţă=1.1-2.6). Aceste valori de densitate sunt mai mari decât în Carpaţii Slovaciei, Alpii Elveţieni sau Munţii Jura la graniţa dintre Franţa, Elveţia şi Germania.

Vă mai recomandăm şi:

Primii zimbri aduşi şi puşi în libertate în Munţii Făgăraş după mai bine de două secole

Cum a ajuns tehnologia într-o comunitate nevoiaşă din comuna în care s-au născut partizanii Toma şi Petre Arnăuţoiu: „Nu îmi vine să cred că am calculator”