Masa persană extrem de veche care l-a fascinat pe Ion C. Brătianu. Cum de a scăpat furiei comuniste
0Una dintre puţinele piese de mobilier autentice ce s-au păstrat în Vila Florica-Argeş, loc ce găzduieşte de peste doi ani Muzeul Naţional Brătianu, este o masă persană de o mare valoare cumpărată de Ion C. Brătianu de la Paris în anul 1860.
Masa, o adevărată operă de artă, este realizată din lemn de cireş pietrificat, după o metodă tradiţională arabă: lemnul era scufundat într-o apă cu conţinut ridicat de minerale şi lăsat o perioadă de timp; în acest fel, mineralele pătrundeau în celulele vegetale ale lemnului, înlocuind lignina şi celuloza. După scoaterea lemnului din apă, prin uscare, mineralele cristalizau şi dădeau duritate acestuia.
Blatul mesei este circular, lucrat în lemn de cireş, iar pe marginea mesei sunt opt plăcuţe ceramice smălţuite, pe care sunt evocate scene şi motive din viaţa tradiţională persană.
Masa a fost realizată în secolul al XVI-lea, în timpul dinastiei Safavide (1501-1722; 1729-1736), perioadă caracterizată de o renaştere în domeniul artelor. Anii acestei dinastii au reprezentat un punct culminant pentru domeniile arhitecturii, cărţii, ceramicii, prelucrării metalelor, sticlei şi amenajării grădinilor.
În privinţa ceramicii, desenele imitau pe cele din porţelanul chinezesc, atât ca formă, cât şi ca motive. Albastrul de pe ceramica persană se distinge de albastrul chinezesc prin nuanţele sale mai numeroase şi subtile, nuanţe pe care le regăsim şi la masa din conacul de la Florica.
”Masa persană sau masa dalată, numită astfel datorită celor opt dale decorative din faianţă, aşezate circular, pictate cu figuri antropomorfe, este expusă acum în biblioteca de la parter, în încăperea care a fost, iniţial, biroul de lucru al lui Ion C. Brătianu. Această masă este printre puţinele obiecte originale care se mai păstrează în Vila Florica, fiind clasată în patrimoniul cultural naţional“, a declarat pentru ”Adevărul” Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului Naţional Brătianu.
Alexandrescu arată că masa persană este un obiect foarte important nu doar pentru particularităţile de construcţie a acestei piese de mobilier şi pentru frumuseţea ei indiscutabilă, ci şi pentru că a rezistat multor provocări istorice.
„După exproprierea Vilei Florica de către comunişti - ultimul proprietar a fost Dinu Brătianu - cam toate obiectele care au putut fi trase, smulse sau ridicate au dispărut, rămânând lambrisajul original şi, desigur, bibliotecile încastrate. A rămas, din fericire, şi această masă! Probabil li s-a părut prea grea pentru a fi transportată”, a precizat Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului Naţional Brătianu.
Vă mai recomandăm şi:
Cum a scăpat statuia lui Ionel Brătianu de la topire. Comuniştii au vrut s-o distrugă