Mărturiile unui pictor român din Primul Război Mondial: „Ruşii îşi vând calul pe o sticlă de spirt”
0Refugiat la Iaşi în timpul Primului Război Mondial, Costin Petrescu, unul dintre cei mai apreciaţi pictori români din secolul XX, a ţinut în acea perioadă un jurnal în care a descris critic condiţiile de trai din Iaşiul suprapopulat.
Născut la Piteşti, unde a absolvit şi liceul, Costin Petrescu a devenit celebru pentru fresca monumentală realizată la Ateneul Român, care la inaugurarea din 1939 era cea mai mare operă de artă realizată până atunci în România, cu o lăţime de trei metri şi o lungime de 70 de metri.
Este puţin cunoscut episodul retragerii lui Costin Petrescu în Moldova pe perioada ocupaţiei Puterilor Centrale. Cu toate că nu a acceptat până la urmă să facă parte din grupul de artişti mobilizaţi pe lângă Cartierul General, Costin Petrescu a imortalizat în maniera sa proprie şi unică participarea Armatei Române la Primul Război Mondial, realizând zeci de tablouri şi portrete.
Iar jurnalul marelui pictor, intitulat ”La Iaşi, în timpul războiului 1916-1917” (Editura Humanitas, 2018) este o mărturie impresionantă a acelor vremuri.
Costin Petrescu a descris acum 105 ani cât de mult crescuseră preţurile la diverse produse din cauza războiului şi cum banii ajunseseră să nu mai aibă aproape nicio valoare. „Carne nu se mai vinde defel, brânză abia se găseşte cu 20 lei kg, iar caşcavalul cu 27. 1.000 de nuci 50-70 lei. Pâine de o calitate mizerabilă, ceea ce a provocat în Iaşi o întinsă epidemie de gălbinare. Toate magazinele de altădată unde, scump, tu mai găseai ceva au dispărut complectamente, în locul lor s-au instalat diferite cancelarii administrative sau militare, de-ale noastre sau de ale ruşilor”, scria Costin Petrescu în jurnal în 1917.
Marele pictor descrie în jurnalul său de pribegie şi cum în urmă cu 105 ani înflorise trocul, iar multe produse puteau fi procurate doar de la ţară.
”Banul începe să nu mai aibă aproape nicio valoare. Cumpărăturile se fac mai uşor pe schimb de alimente, iar pe la ţară îşi procură cineva de-ale mâncarei dând spirt şi tutun (dacă le are) cu care obţii orişice vrei. Ruşii îşi vând calul pe o sticlă de spirt. Pe când în Iaşi nu se găseşte nimic de-ale mâncarei, nici de-ale băuturei, în reşedinţele rurale de sedentari abundenţa e culminantă”, mai spunea Costin Petrescu acum mai bine de un secol.
Costin Petrescu este şi cel care a conceput şi mantia regală pe care regele Ferdinand a purtat-o la 15 octombrie 1922, cu ocazia încoronării de la Alba Iulia, plus sceptrul regelui Ferdinand şi coroana reginei Maria.
Valorosul artist a realizat picturi murale de mare dimensiuni la Biserica din Miroşi, Biserica Domnească din Curtea de Argeş, Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Roznov, icoane ale bisericii Sfântul Spiridon din Craiova, bisericile Sfântul Silvestru, Mihai Vodă şi “Sfântul Dumitru – Colentina” din Bucureşti şi biserica „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului, mai multe scene din Palatul Patriarhal, ca şi interiorul Catedralei Încoronării de la Alba Iulia.
Costin Petrescu s-a stins din viaţă în 1954, la vârsta de 82 de ani.