Legenda Râpa Balii. Povestea fantastică din Corbeni, veche de aproape două veacuri

Legenda Râpa Balii, o poveste fantastică ce circulă prin viu grai de aproape două veacuri în comuna argeșeană Corbeni, a fost recent culeasă pentru posteritate sub îndrumarea unui reputat cercetător etnografic.

Situată în nordul județului, pe malurile Argeșului, sub poalele masivelor Albina, Pleaşa şi Ghiţu și străbătută de șoseaua națională DN7C, care leagă Piteștiul de Sibiu, prin Munții Făgăraș, Corbeni, o comună cunoscută în trecut, până spre anul 1864, sub numele Cheiani, face parte din muscelele subcarpatice argeșene, dintre Topolog și Dâmbovița, caracterizate prin dispunerea izolată a depresiunilor limitrofe munților.

Versanții văilor din Corbeni, înalți și abrupți, cu alunecări de teren și prăbușiri, au dat naștere nu doar unui relief interesant, ci și unei legende care circulă de câteva generații: „Râpa Balii”.

Este vorba despre o poveste fantastică ce o pomenește, despre faptul că în râpa respectivă trăia odată un balaur uriaș, care mânca oile ciobanilor.

„Oamenii erau foarte speriați, până când un cioban isteț s-a gândit să ia o oaie, să-i scoată măruntaiele și să bage în trupul oii în var nestins. La un moment dat, pământul a început să se cutremure, balaurul a ieșit de sub pământ, a mâncat oaia și a scos un țipăt cumplit, care a făcut ca pământul să se surpe, acoperind corpul creaturii”, așa sună legenda culeasă în luna mai a acestui an, de Andrei Paraschiv, un student care urmează cursurile reputatului cercetător etnografic Sorin Mazilescu.

A aflat-o de la Vasile Herișanu, un bătrân de 87 de ani din localitate.

„Studenții mei au această temă la seminarii. Ei merg în satele de unde sunt ei și vorbesc cu bătrânii. Sunt un fel de prelungire a mâinii mele, pentru că n-am cum să ajung în toate cele 576 de sate ca să aflu toate poveștile atât de frumoase ale locurilor. Așa a fost culeasă de Andrei Paraschiv această legendă”, explică, pentru „Adevărul”, prof. univ. dr. Sorin Mazilescu, cercetător etnografic, fost director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş.

„Vine să suplinească și să prezinte anumite aspecte din lumea rurală”

Ca în multe alte legende strâns legate de câte un element cheie și focusate pe un loc, un obiect sau un personaj, și în „Râpa Balii”, realitatea și ficțiunea au fost împletite și transmise de bunici nepoților până în ziua de azi.

„Legenda aceasta circulă de cel puțin cinci-șase generații, de aproape 150-200 ani. De cele mai multe ori o legenda pleacă – așa cum spunea Ovidiu Bârlea – de la un sâmbure de adevăr. În lipsa documentului istoric, legenda primează. Și e normal să ne raportăm la ea. De regulă, ea vine să suplinească și să prezinte anumite aspecte din lumea rurală. Sunt povești spuse... Cei care le iau și le spun mai departe se numesc colportori. O aud de la părinții lor și o istorisesc, la rândul  lor, copiilor lor și nu numai”, explică, pentru „Adevărul”, Sorin Mazilescu.

Povestea cu elemente supranaturale despre râpa în care trăia odată un balaur, transmisă, până acum, doar oral, este parte a culturii populare de la Corbeni, dar legenda mai poate fi auzită și prin alte zone.

„Balii vine de la Balaur, balele balaurului, personaj fantastic întâlnit și în basme, chiar în cele ale lui Petre Ispirescu. Această legendă circulă și într-o altă zonă din Transilvania. Motivul: tema migrează. Dacă o fată din Corbeni s-a căsătorit, să spunem, în Transilvania, automat duce cu ea portul popular, poveștile, dansurile. Cu cât e mai mic gradul de culturalizare al oamenilor din acea localitate, cu atât poate să transmită mai ușor bagajul cultural cu care a venit, iar acesta să prindă”, mai spune Sorin Mazilescu.