Descoperire arheologică foarte importantă pe șantierul autostrăzii Sibiu–Pitești

Cercetarea arheologică amănunțită a unui sit din comuna argeșeană Șuici, ocazionată de construirea secțiunii 3 a autostrăzii Sibiu – Pitești, a oferit prilejul descoperirii unei așezări getice și a numeroase artefacte.

Această locuire de perioadă getică a fost observată prin cercetarea arheologică a unui număr de 14 complexe. Este cunoscut faptul că geții realizau „terasări” în zonele în care se stabileau, situl cercetat la Șuici nefiind o excepție.

De menționat și faptul că a fost posibil și documentarea faptului că zona (terasa înaltă de pe partea stângă a văii superioare a Topologului) a fost locuită și în perioada bronzului mijlociu, artefactele și complexele descoperite putând fi atribuite culturii Tei.

Cercetarea arheologică preventivă a acestui sit este realizată prin colaborarea dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Județean ”Aurelian Sacerdoțeanu” din Râmnicu Vâlcea.

Corina Borș, arheolog la Muzeul Național de Istorie a României, a explicat pentru ”Adevărul” care au fost detaliile ce au dus la concluzia că este vorba de o așezare getică.

”Într-o primă etapă, desfășurată în cursul anului 2023, prin diagnostic arheologic intrusiv, au fostdelimitate siturile arheologice situate de-a lungul coridorului de expropriere al autostrăzii Sibiu –Pitești, secțiunea 3, între acestea fiind și situl nr. 4 Șuici. Ulterior, în vara anului 2024 au fost realizate în perimetrul acestuia, prospecțiuni non-intrusive, iar în ultima decadă a lunii septembrie2024 a început cercetarea arheologică preventivă a acestui sit. Observațiile privind existența aici aunei așezări getice au fost efectuate pe baza materialului ceramic descoperit, vase specifice de tipulfructierelor, vaselor de tip pepene sau vasele borcan”, spune Corina Borș.

Apreciatul arheolog a precizat și care au fost cele mai interesante detalii ce i-au atras atenția privind așezarea getică descoperită.

”Este o așezare de scurtă perioadă. Nu cunoaștem dacă locuirea a fost părăsită din cauza prezenței în zonă a romanilor sau în urma unei puternice aluviuni, aluviune ce este atestată arheologic. Reprezentând o locuire de scurtă perioadă, situl parțial distrus de aluviune este bogat în complexe arheologice: locuințe semiadâncite, instalații de combustie (vetre) sau gropi menaje”, adaugă arheologul Corina Borș.

Ce artefacte au fost descoperite

Arheolog la Muzeul Județean ”Aurelian Sacerdoțeanu” din Râmnicu Vâlcea, Ion Tutulescu a prezentat ce artefacte au fost descoperite cu ocazia cercetării arheologice din situl de la Șuici.

”Patrimoniul este format cu predilecție din material ceramic, material care la ora actuală se află în plin proces de conservare și restaurare. Tipologia specifică civilizației getice este prezentă și în situl 4 de la Șuici prin vase de tip fructieră (vase lucrate la roata olarului, acestea beneficiau de o atenție sporită, de regulă amestecul din care erau confecționate era atent preparat) sau vase de tip pepene sau vase borcan lucrate la mână. Alături de materialul getic, cercetarea arheologică a reliefat prezența civilizației de tip Tei, civilizație încadrată în perioada Bronzului Mijlociu. Referitor la materialul din epoca bronzului, acesta este redus în raport de cel getic și datorită faptului că, cel mai probabil prin stabilirea ultimilor în zonă, aceștia au realizat o terasare prin care au niveletat terenul, distrugând în mare parte locuirea de tip Tei. Materialul arheologic aparținând Bronzului Mijlociu este alcătuit din vase bitronconice, decorate în tehnica impresiunii sau prin incizie”, explică arheologul Ion Tutulescu.

Iar această descoperire arheologică este una importantă în contextul în care anterior începerii, în anul 2023, a cercetărilor arheologice preventive ocazionate de construirea secțiunii 3 a autostrăzii Sibiu – Pitești, erau cunoscute foarte puține informații și descoperiri despre vestigiile de interes arheologic și istoric din această zonă a văii superioare a Topologului (anume a localităților Sălătrucu, Șuici, Rudeni, Cepari, Bârsești și Tigveni).

De menționat faptul că în anii ’70 ai secolului trecut, regretatul academician AlexandruVulpe a efectuat o serie de săpături arheologice pe raza localităților Tigveni, Bârsești, Cepari șiRudeni, investigând parțial o serie de necropole tumulare aparținând grupului Ferigile-Bârsești (caredatează de la finalul primei epoci a fierului, adică din urmă cu circa 2500 de ani).

Amplele lucrări de cercetare arheologică preventivă, coordonate de Muzeul Național de Istorie a României în colaborare cu Muzeul Județean Argeș, Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – Institutul de Cercetări Interdisciplinare / Centrul Arheoinvest au prilejuit numeroase și importante descoperiri arheologice (delimitarea a 8 noi situri arheologice, dar și a câtorva zone de atenție), cu vestigii datând din perioada epocii bronzului, a primei epoci a fierului (Hallstatt târziu – grupul Ferigile-Bârsești), perioadei getice, antichității târzii, a Evului Mediu, perioadei moderne și din timpul Primului Război Mondial (bătălia de la Sălătrucu).

”Așadar, aceste cercetări recente, desfășurate pe o scară foarte largă, au contribuit la completarea semnificativă a repertoriului arheologic al acestei micro-regiuni. În ceea ce privește punctual descoperirile efectuate în cuprinsul sitului nr. 4 Șuici, acestea creează o imagine de ansamblu cu privire laevoluția comunităților umane de pe Valea Topologului pentru perioade și epoci despre care nuaveam informații”, concluzionează arheologul Corina Borș.