Cum s-a turnat ilegal beton peste podeaua veche de peste un secol de la Biserica Brătienilor
0Acum aproape un an şi jumătate, în august 2019, în Biserica Brătienilor de la Florica s-a turnat ilegal o şapă de beton. Lucrările au fost oprite după ce mai mulţi credincioşi au sesizat autorităţile, însă şapa nu a fost scoasă nici până acum.
„Problema nu s-a soluţionat nici până acum. Placa pe care au turnat-o trebuie scoasă cu grijă, pentru că biserica este monument istoric. Este nevoie de intervenţia unui expert. Măicuţele de acolo, de la Florica, au discutat cu doamna arhitect Carp, care este şi expert al Ministerului Culturii. Aceasta a venit la începutul anului trecut, a văzut ce este acolo şi le-a promis că le face proiectul. Ulterior, din cauza pandemiei, respectiva doamnă arhitect le-a tot amânat cu proiectul”, spune Cristian Cocea, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş.
Problema gravă a ieşit la iveală în 2019, după ce câţiva credincioşi care vizitau biserica de la Florica, necropola familiei Brătianu şi operă a faimosului arhitect francez André Lecomte du Noüy (cel care a restaurat şi biserica Mănăstirii Curtea de Argeş), au văzut uluiţi şi revoltaţi cum peste podeaua originală din piatră, pusă acum 120 de ani, se turna o şapă de beton, iar în cripta unde odihnesc Brătienii erau depozitaţi zeci de saci de ciment. Unul dintre credincioşi a sesizat rapid Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Argeş, trimiţând şi fotografii în care se vedeau clar şapa turnată şi sacii cu ciment puşi la câţiva metri de mormântul lui Ion C. Brătianu.
După o inspecţie făcută la biserica de la Florica, directorul Cristian Cocea a descoperit că mai mulţi muncitori lucrau la un sistem de încălzire prin pardoseală. Muncitorii nu au putut să arate documente justificative, aviz şi autorizaţie de construcţie, cum era normal. Şi cum era o intervenţie neautorizată asupra unui monument istoric, Direcţia pentru Cultură Argeş a dat o amendă de 5.000 lei schitului ce administrează Biserica Florica pentru acele lucrări ilegale. Biserica este monument de categoria A, iar orice intervenţie acolo trebuie obligatoriu avizată de Ministerul Culturii.
Am stat de vorbă şi cu maica Dionisia, stareţa schitului ce administrează Biserica Brătienilor, pentru a ne spune care sunt motivele pentru care şapa ilegală de beton nu a fost scoasă nici după un an şi jumătate. „Doamna arhitect a fost ocupată cu proiectul cazinoului din Constanţa, de aceea nu a făcut proiectul pentru scoaterea şapei din beton. Plus că a fost şi pandemia… Imediat ce termină acolo, va veni la noi, sperăm ca cel târziu în aprilie. Proiectul va fi făcut în maximum o lună. Apoi se vor face mai multe lucrări, inclusiv de scoatere a şapei şi de renovare a bisericii. Proiectul va fi suportat din bugetul schitului”, ne-a precizat maica Dionisia.
Trei foşti prim-miniştri, îngropaţi în biserică
Aflată la doi paşi de Vila Florica, leagănul Brătienilor, biserica Sf. Ioan Botezătorul este aşezată într-un loc cu adevărat idilic. Biserica Brătienilor, cum mai este cunoscută, a fost construită de acelaşi arhitect francez care a refăcut şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Trei foşti prim-miniştri ai României sunt îngropaţi aici.
Biserica Sf. Ioan Botezătorul este locul unde sunt înmormântaţi majoritatea membrilor familiei Brătianu. Biserica a fost construită în 1898 după planurile arhitectului francez Andre Lecomte du Nouy, acelaşi care restaurase şi mănăstirea Curtea de Argeş. Ocazional, şi numai cu aprobări speciale, în biserica Brătienilor se oficiază şi nunţi în ultimii ani.
Biserica se impune prin monumentalitate, fiind în întregime construită din piatră de Albeşti. În formă de cruce, biserica are o singură turlă, pătrată la bază şi hexagonală în rest, învelită iniţial cu tablă de alamă (pe care ocupanţii străini au luat-o în primul război mondial), iar apoi cu olane, prezente şi astăzi.
Biserica nu a fost pictată vreodată
Un detaliu neobişnuit legat de biserica de la Florica este că aceasta nu a fost pictată niciodată. Sub pridvor, pe latura sudică, se află uşile de acces la cavourile familiei Brătianu.
Biserica a fost sfinţită pe 19 mai 1921, în vederea translării sicriului lui Ion C. Bratianu în noua capelă, solemnitate ce a avut loc trei zile mai târziu. Biserica a fost sfinţită pe 19 mai 1921, în vederea translării sicriului lui Ion C. Brătianu în noua capelă, solemnitate ce a avut loc trei zile mai târziu; slujba a fost oficiată de mitropoliţii Miron Cristea – primul patriarh al României – şi Nicolae Bălan al Sibiului; (la început, Ion C. Brătianu, decedat pe 3 mai 1891, fusese înmormântat în parcul conacului, pe deal, într-o criptă construită sub supravegherea lui Eugeniu Carada, lângă Florica, primul lui copil, pe care o boală necruţătoare l-a răpit din sânul familiei în iarna lui 1865).
A doua înmormântare solemnă ce a avut loc în capela de la Florica a fost cea a lui Ionel Brătianu (care a fost în total aproape 12 ani prim-ministru), răpus fulgerător de o infecţie a amigdalelor, la 24 noiembrie 1927.
Peste trei ani, la 22 decembrie 1930, Vintilă Brătianu (prim-ministru aproape un an) va fi şi el coborât în criptele de la Florica; Dinu şi Gheorghe Brătianu, morţi în închisoarea de la Sighet, vor fi şi ei depuşi, peste ani, în capela familiei.
Vă recomandăm să mai citiţi:
EXCLUSIV Strănepoata lui Ion I.C. Brătianu vrea cetăţenie română: „E o reconciliere cu mine însămi“