Cum s-a schimbat Piteştiul în 25 de ani
0După Revoluţie, piteştenii au investit în viitor speranţe şi au cules câteva deziluzii majore. Avem în plus faţă de ’89, pavele şi fântână cântătoare şi-n minus câteva simboluri socialiste puse la pământ în detrimentul hipermarketurilor şi catierelor rezidenţiale.
E adevărat că Piteştiul e ceva mai colorat acum, de la pavelele roşii, galbene şi verzi, apludate de unii şi hulite de alţii, şi s-a ales cu una dintre cele mai costisitoare fântâni arteziene construite în România, cu jeturi care se unduiesc în noapte pe acorduri de Mozart şi Bach, dar Arpechimul, cândva mândria comunismului e la pământ. La fel şi alte două simboluri ale socialismului, Rolast şi Fabrica de bere, ultimele rase de-a dreptul de pe faţa Piteştiului, pentru ca în locul lor să fie ridicate un centru comercial şi un cartier rezidenţial. Reţeta imobiliară a fost aplicată şi fabricii de stofe Argeşeana, şi ea renumită cândva în întrecerea socialistă. Şi, din fericire nu sunt sigurele întreprinderi cu acest parcurs.
Să ne oprim, spre exemplu la (cândva) cel mai mare producător de articole tehnice de cauciuc din Romania - Rolast, unul dintre coloşii industriali socialişti ai Piteştiului, care se întindea pe 22 de hectare. Ani la rând, în "epoca de aur", gama largă de produse furnizate de Rolast a jucat un rol important în multe din ramurile industriei, în ţară şi peste hotare. Deşi a avut o ascensiune după primii ani de capitalism, Rolalt avea să ajungă, de la o firmă de succes, cu capital social de 9,5 milioane de dolari şi o capacitatea totală de producţie de 14.000 de tone pe an ( în 1997), doar un morman de moloz . Şi asta la o distanţă de doar 11 ani, în 2008. După ce a ajuns să fie controlat în totalitate de Fondul de Investiţii Naneiro, fostul combinat de cauciuc Rolast, a fost transformat în firmă de imobiliare, domeniul imobiliar fiind unul dintre cele mai tentante la acea vreme. Clădirile aferente au fost demolate pentru a lăsa loc centrului comercial Real ( în prezent, aici funcţionând hipermarketul Auchan). La doar câţiva ani de la schimbarea obiectului de activitate, în primul semestru al anului 2012, firma de imobiliare raporta un profit de peste 700.000 de euro.
Cam în acelaşi fel Piteştiul a rămas şi fără fabrica de stofe Argeşana. Doar o parte din activele fostei mândrii comuniste au fost preluate de societatea germană Lisa Draxlmaier, care a dezvoltat aici o fabrică de componente auto, restul rămânând în proprietatea fabricii controlate de doi oameni de afaceri austrieci care şi-au propus valorificarea la maximum a proprietăţillor imobiliare ale societăţii (cca. 10 hectare de teren şi clădirile aferente). Numai terenurile fostei fabrici de stofe au fost estimate la 5 milioane euro.
Nu mai avem nici Fabrica de Bere, unde transformările au urmat acelaşi făgaş, iar Arpechimul, pus şi el pe butuci, ar putea “deschide” , la rândul său, drumul unor proiecte imobiliare, căci, iată, la Piteşti se poartă.
Se mai poartă, ca peste tot, şi hipermarketurile, deşi încă mai imbrăcăm haine SH, fiindcă magazinele second-hand continuă să facă ceva concurenţă celor două mall-uri din oraş.