Cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului, unul dintre cele mai iubite peisaje montane din România
0Compusă din Marele Grohotiș și Cerdacul Stanciului şi reprezentând practic poarta de intrare în Piatra Craiului, cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului este unică printre munții din țara noastră.
Creasta lungă de aproximativ 25 de kilometri formează unul dintre cele mai iubite peisaje montane din România. Poarta de intrare în Piatra Craiului este un loc în care alpiniștii și cercetătorii deopotrivă, sunt uimiți de diversitatea locului de aici. În fiecare an, minimum 10.000 de turişti din ţară şi de peste hotare vizitează această zonă de o frumuseţe specială.
„Pe drumul spre “Poarta de intrare în Piatra Craiului” turiştii pot să admire creastele munţilor, iar cu puţin noroc pot vedea capre negre şi alte minunăţii ale zonei. Traseul este spectaculos oferind o panoramă deosebită iar numărul mare de văi, grohotișuri, arcade naturale și golurile alpine întregesc spectacolul vizual cu adevărat impresionant”, precizează reprezentanţii Consiliului Judeţean Argeş.
Marele Grohotiş are o lungime de aproape patru kilometri FOTO: Consiliul Judeţean Argeş
Marele Grohotiș este cel mai important fenomen carstic (eroziunea calcarului cu ajutorul apei) din Carpați și cea mai mare formațiune de acest gen din România.
Aflat la altitudinea de 1.650 metri, Marele Grohotiş este o pânză de pietre sub forma unei văi abrupte, având o lungime de aproximativ patru kilometri. Grohotișurile reprezintă una dintre cele mai caracteristice componente ale Pietrei Craiului. Specialiştii în domeniu consideră că aici sunt cele mai mari grohotișuri calcaroase ca întindere, din Carpații românești.
Monumentul naturii cu nume de haiduc
Cerdacul Stanciului este o formațiune carstică impresionantă, având forma unei arcade imense, rezultate în urma prăbușirii pereților unei peșteri și a eroziunii cauzate de vânt și ploi. Acest monument al naturii, format din calcar masiv, se găsește în partea dreaptă a potecii ce merge pe sub abruptul vestic al Pietrei Craiului.
„Numele formaţiunii carstice se trage de la haiducul Stanciu Bratu, care își făcea veacul prin zonele acestea, avându-și ascunzătoarea în această peștera din Piatra Craiului. Stanciu Bratu a fost una dintre figurile legendare de haiduci ale sfârșitului secolului al XVIII-lea, fiind cunoscut, alături de ceata sa, în toată regiunea culoarului Rucăr-Bran”, adaugă reprezentanţii Consiliului Judeţean Argeş.
Iată şi traseul ce trebuie parcurs pentru a ajunge la aceste minuni ale naturii: Hidrocentrala Clăbucet (Săticul de sus) – Crucea Grănicerului – Cerdacul Stanciului și Marele grohotiș se află pe curba de nivel a altitudinii de 1600-1650 metri – Vf. Tămășel – Poiana Tămășel – Cabana Garofița Pietrei Craiului.
Vă mai recomandăm şi:
O căsuţă de lemn din Munţii Pădurea Craiului a fost renovată cu meşteri locali şi materiale din sat