Cetatea lui Vlad Ţepeş va fi redeschisă abia în primăvara anului 2024. Materialele pentru restaurare sunt aduse cu elicopterul

Cetatea Poenari este închisă încă din noiembrie 2021 după ce a intrat într-un amplu proces de restaurare și reabilitare pe fonduri europene. Redeschiderea cetății lui Vlad Țepeș va avea loc abia în primăvara anului 2024.

În Valea Superioară a Argeșului, în comuna Arefu, pe vârful Muntelui Cetățuia, se înalță în stâncă, la o altitudine de 850 de metri, Cetatea Poienari. Când vii dinspre drumul național DN 7C Transfăgărășan, monumentul apare în privirea călătorului de departe, în vârful unei culmi împădurite.

Cetatea Poenari este unul dintre principalele obiective turistice din județul Argeș. De când a fost închisă pentru restaurare, turiștii se interesează în număr foarte mare de stadiul lucrărilor, așteptând cu nerăbdare redeschiderea sa. Doar că acest lucru va fi posibil cel mai devreme în primăvara anului viitor.

La cetatea lui Vlad Țepeș sunt în derulare lucrări de reabilitare în valoare de aproximativ 23 de milioane de lei. Lucrările la Cetatea Poenari sunt executate în procent de 65%, după cum ne-au precizat reprezentanții Consiliului Județean Argeș. Se desfășoară, în prezent mai multe lucrări, inclusiv de zidărie din ceramică, executate în cadrul restaurării cu cărămizi ceramice pline, având aceeași dimensiune cu cea originală, de epocă, din care este executat edificiul.

 Conform graficului de execuție înaintat de către constructor, lucrările de restaurare și consolidare ale cetății se vor finaliza la 31 decembrie 2023.  Există totuși o îngrijorare în ceea ce privește condițiile meteorologice din această toamnă. Pentru că lucrările se desfășoară sub cerul liber, timpul neprielnic poate pune în pericol teremenul de execuție al proiectului și implicit al contractului de finanțare cu fonduri europene.

„Redeschiderea acestui obiectiv către public se preconizează a fi în primăvara anului 2024, în funcție de condițiile meteo favorabile”, a precizat Marius Nicolaescu, vicepreședintele Consiliului Județean Argeș.

Turismul argeșean, afectat de închiderea cetății

Diferența de nivel dintre șosea (DN 7C n. red.) și cetate trece de 200 de metri. Ca să ajungi la ea trebuie să urci nu mai puțin de 1.480 de trepte. Din acest motiv și constructorii au avut de furcă cu transportul materialelor. S-a folosit inclusiv elicopterul.

„Pentru transportul materialelor spre cetate și a molozului rezultat din lucrările de desfaceri de la cetate s-a folosit transportul cu elicopterul, iar pentru distribuirea materialelor către zonele de lucru, adică în cea mai mare parte, manual”, a mai spus Marius Nicolaescu.

Cât de mult a afectat închiderea cetății turismul argeșean a explicat chiar vicepreședintele CJ Argeș: „Foarte mult! Am înregistrat înainte de pandemie cu toate restricțiile din cauza urșilor circa 120 mii de vizitatori anual. Primim zilnic telefoane și emailuri de la cetățeni care vor să viziteze acest obiectiv. Este singurul obiectiv istoric de pe defileul Argeșului”.

Astfel, va mai trece puțin timp până când cele 1480 de trepte din beton,  pe care urci spre coama muntelui Cetățuia unde se află ruinele monumentului, vor fi din nou pline de turiști. Priveliștea impresionantă de la înălțimea cetății asupra văii Argeșului, Barajului Vidraru sau Munților Făgăraș se lasă așteptată. De ea se bucură, în prezent, doar muncitorii care restaurează fortificația.

O cetate sub soarele gloriei

Cetatea Poienari a fost pentru prima dată menționată documentar în anul 1453. În decursul istoriei a purtat diferite nume. I s-a spus și „Cetatea Argeșului”, „Cetatea lui Negru Vodă”, dar și „Cetatea lui Țepeș”.

Numele de Poenari, întâlnit în izvoarele documentare din secolele al XV-lea şi al XVI lea sau în cronicile din secolele XVII – XVIII şi folosit în general şi în literatura de specialitate, i-a fost dat după satul Poenari, situat pe valea Argeşului, la aproape 6 km depărtare, sat aflat pe moşia domnească a cetăţii.

Istoricii susțin că Cetatea Poienari a fost reședința secundară a lui Vlad Țepeș, fiind construită ca post de fortăreață contra otomanilor. Cetatea are o formă alungită, ziduri puternice (cu o grosime de 2-3 metri) și posedă 5 turnuri, 4 rotunde și unul prismatic