A murit Eugeniu Chirca, ultimul partizan al celei mai lungi rezistențe anticomuniste din Europa

Eugeniu Chirca, ultimul supraviețuitor al Rezistenței anticomuniste de la Nucșoara (1949-1958), conduse de frații Toma și Petre Arnăuțoiu, a murit în comuna Coșești din Argeș, duminică, 14 ianuarie 2024.

Eugeniu Chirca avea 93 de ani, era originar din satul Slatina din comuna argeșeană Nucșoara, iar în ultimii ani ai vieții a locuit la o rudă din comuna Coșești.

Desfășurată în perioada 1949-1958, Rezistența anticomunistă de la Nucșoara a fost cea mai lungă din Europa.

Eugeniu Chirca a intrat în mişcarea de rezistenţă pe când avea doar 19 ani, alături de mama, tatăl şi de unul dintre fraţii săi.

„Ceilalţi fraţi mai mici ai săi au fost luaţi de Securitate de la şcoală şi duşi la un orfelinat din Câmpulung“, consemna profesorul de istorie Constantin Berevoianu.

Alături de tatăl său, Nel Chirca, „cel care cunoştea Făgăraşul nu doar munte cu munte, ci şi piatră cu piatră“, Eugeniu a construit la Izvorul Grosului, la 10 kilometri de Nucşoara, primul adăpost pentru partizani, ce era foarte greu accesibil

Eugeniu Chirca a fost prins de securişti în toamna lui 1949, după şase luni de rezistenţă. A fost anchetat la Piteşti şi bătut luni în șir, după care au urmat opt ani de detenție în teribilele închisori Jilava, Aiud, Periprava şi, mai ales, Baia Sprie, acolo unde erau minele de plumb.

„Ce-am mai tras şi la Jilava... Eram 140 de deţinuţi într-o cameră. Ne scotea afară pe toţi, ne încolona pe câte cinci rânduri şi ne punea să ocolim ceva ce era ca o movilă mare de pământ. Erau alături de mine mulţi oameni bătrâni, amărâţi... Pe toţi ne luau gardienii la pas alergător. Trebuia să ocolim movila aia până nu mai puteam. Unii cădeau şi nu se mai ridicau“, povestea acum opt ani Eugeniu Chirca într-un interviu pentru ”Weekend Adevărul”.

Cel mai dificil a fost la Baia Sprie, acolo unde a lucrat în minele de plumb. „Dar cele mai crunte bătăi le-am primit la Piteşti“, rememora Eugeniu Chirca în 2016.

Însă cele mai mari regrete au fost că şi-a pierdut familia. Părinţii săi au murit când era în închisoare: mama s-a stins din viaţă la închisoarea Mislea, iar tatăl a fost împuşcat în munţi.

Statul român nu i-a dat despăgubirea la care avea dreptul

Când a ieşit din închisoare în 1957, Eugeniu se simţea îmbătrânit, era apăsat de griji şi speriat de omniprezenţa Securităţii: „După ce m-au eliberat din puşcărie, mă mai întrebau securiştii dacă ştiu ceva de fraţii Arnăuţoiu. Cum era să mai ştiu? Stătusem atâţia ani în puşcărie... Însă securiştii ziceau că e imposibil să nu ştiu nimic“.

Faţă de Eugeniu Chirca, eroul anticomunist, ţara şi autorităţile din păcate au fost nerecunoscătoare şi amnezice. Statul român nu i-a dat vreodată despăgubirile pe care le-a câştigat în instanţă în urmă cu 13 ani pentru suferinţele prin care a trecut. Pe 22 iunie 2011, Tribunalul Argeş pronunţa o sentinţă prin care îi acorda despăgubiri de 10.000 euro lui Eugeniu Chirca pentru suferinţele din perioada comunistă. Adică doar trei euro pentru fiecare zi de detenţie petrecută în închisorile comuniste. Numai că statul român nu i-a virat nici măcar acea sumă infimă. Mai trebuie precizat că Eugeniu Chirca ceruse despăgubiri în valoare de două milioane de euro.