La Piatra Neamţ, Unirea Principatelor s-a sărbătorit cu foc. Mărturii despre manifestările spontane petrecute în ţinutul Neamţului în urmă cu 155 de ani
0De bucurie că s-a realizat Unirea Moldovei cu Ţara Românească, în seara de 24 ianuarie 1859, institutorul Emanuil Halunga şi-a incendiat casa din cartierul Valea Viei şi a jucat cu vecinii hora unirii în jurul ei. Pe 25 ianuarie seara, localnicii din Piatra Neamţ au aprins putini cu păcură pe dealurile Cozla şi Pietricica.
Primul locuitor al târgului Pietrei care a sărbătorit cu entuziasm Unirea Principatelor a fost institutorul Emanuil Halunga. Aflând de evenimentul istoric petrecut în acea zi (24 ianuarie 1859), acesta şi-a dat foc la casă într-o manifestaţie atipică de bucurie.
„La vestea dublei alegeri a domnitorului Alexandru Ioan Cuza în Moldova şi Ţara Românească, institutorul Emanuil Halunga şi-a dat foc propriei case din cartierul Valea Viei. Mai mult, el a dansat hora unirii în jurul casei cu locuitorii care veniseră în grabă să-l ajute să stingă flăcările. Istoria este relatată de fostul primar al oraşului Dimitrie Hogea în cartea intitulată <Amintiri>”, spune profesorul Gheorghe Radu, fost şef al Arhivelor Naţionale Neamţ.
Vestea transmisă cu ajutorul telegrafului în micul târg s-a propagate repede printre locuitori repede printre locuitori, iar în seara de 25 ianuarie 1859, pe două din culmile ce străjuiesc Piatra Neamţ, respectiv Pietricica şi Cozla s-au aprins focuri şi s-a jucat hora în jurul lor.
„Aceste manifestări spontane de bucurie au fost consemnate pe 26 ianuarie 1859 de Poliţistul oraşului într-un raport trimis la Ministerul de Interne. În documentul care descrie evenimentele petrecute la Piatra Neamţ cu o zi în urmă se menţionează despre focurile aprinse seara în putini cu păcură pe dealurile din jurul oraşului. La Biserica Sfântul Ioan de lângă Turnul lui Ştefan s-a oficiat o slujbă şi un Te Deum, iar pe străzile din târg s-au prins în hore spontane diferite categorii sociale - orăşeni, ţărani veniţi din împrejurimi, autorităţi ale statului”, mai spune profesorul Radu.
La Roman, unioniştii au plantat un stejar
Simbolul Unirii Principatelor din Roman este stejarul care dăinuie de 155 de ani pe strada Smirodava, cunoscut sub numele de „Stejarul Unirii”. Copacul a fost plantat pe 24 ianuarie 1859, în curtea clădirii care i-a aparţinut învăţătorului Ion Ştefănescu Românul, luptător pentru Unire.
Stejarul Unirii din Roman (FOTO: Ziarul de Roman):
Arborele este considerat monument istoric, iar în jurul lui se organizează an de an, la 24 ianuarie, manifestările care evocă Mica Unire şi figurile unioniştilor romaşcani: logofătul Gheorghe Sturdza, Episcopul Nectarie, arhimandritul Vartolomeu, ministrul M. Mortun, Gheorghe Ghica, Ioan Petrovici, Gheorghe Vucenic, Dimitrie Vârnav, toţi membri ai Comitetului local unionist.
Simpozioane şi hore în 2014
Vineri, 24 ianuarie 2014, la Piatra Neamţ şi Roman sunt programate activităţi dedicate evocării a 155 de ani de la Unirea Principatelor române. Dacă la Roman acestea vor avea loc în jurul stejarului-simbol al unirii, şi în muzeele din oraş, la Piatra Neamţ cea mai importantă manifestare este programată de la ora 12.00 la Muzeul de Istorie şi Arheologie. Este vorba de simpozionul „Unirea, Naţiunea a făcut-o!”. Temele de dezbatere sunt „De la Tudor Vladimirescu la Cuza – Vodă” (Mihaela Cristina Verzea), „Unirea Principatelor Române în context european” (Mihai Lostun), „Mişcarea antiunionistă în Moldova (1856 – 1859)” (Daniel Pavăl), „Mediul cultural şi sfera politică – culori tari în fresca Unirii” (Cristina Catană), „Hora Unirii la Piatra-Neamţ” (Dan Mihăilescu), „Unirea din 1859 în presa vremii” (Gheorghe Radu).
Participanţii vor putea vizita şi expoziţia „Fotografii şi documente inedite din colecţiile Muzeului de Istorie şi Arheologie”. De asemenea, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” va susţine un program muzical-coregrafic în care vor fi prezentate dansuri tradiţionale din cele două zone istorice, Moldova şi Muntenia.
Pe aceeaşi temă: