Căutătorii de artefacte milenare. Fabuloasele noi descoperiri ale detectoriştilor, arheologii amatori plini de surprize

Înarmaţi cu detectoare de metal, colindând locuri numai de ei ştiute din ţinutul Neamţului, arheologii amatori au reușit, graţie hazardului şi perseverenţei, să aducă la lumină vestigii din vremuri trecute.

Şi unii chiar au cu ce se „lăuda“. Printre cei cărora şansa le-a surâs din plin este şi Stelian Chiriac, de loc din Gârcina, judeţul Neamţ. Deşi practica detecţia de foarte puţin timp, el a descoperit, unul după altul, într-un interval foarte scurt, câteva tezaure romane pe dealul Balaurul, în apropiere de oraşul Piatra Neamţ.

Primul a fost găsit pe 12 martie 2023, constând în 209 denari romani, pe 19 martie a scos din pământ alţi 408, următoarele reuşite fiind la finalul acelei luni, fiind vorba de 45 de monede, 82, respectiv 119. Pe ele sunt bătute chipurile unor împăraţi: Traian, Nerva, Otho, Vespasian, Domiţian, dar şi figuri feminine.

Toate au fost predate Direcţiei pentru Cultură, aşa cum prevede legea. Aceste comori au găsite în locuri diferite de la poalele pădurii de pe Balaurul, unele fiind în vase de ceramică. Stelian Chiriac s-a apucat de detecție în februarie 2023, mai descoperind un vârf de săgeată, unul de lance, un inel de bronz cu pecete, dar şi un creuzet pentru topit metale, din păcate crăpat.

„Poate-s norocos, cine ştie... Nici mie nu-mi venea să cred ce mi se întâmplă într-un timp aşa de scurt, să descopăr aşa ceva. Sunt extrem de curios să aflu şi eu ce-a fost pe dealul Balaurul, că ceva e acolo, probabil o veche aşazare. Dovadă stau şi cele găsite de mine“, a spus nemţeanul despre isprăvile sale.

Un topor-sceptru, vechi de 6000 de ani

Un alt pasionat este inginerul silvic Marius Irimia, actual viceprimar la Piatra Neamţ. Destăinuia că, înainte de a cutreiera în lung şi lat locuri de prin judeţul Neamț, se informează temeinic din cărţile de istorie, dar se bazează şi pe „ochi“. De exemplu, când cercetează un deal este atent să vadă dacă e vreo terasă, un loc ce ar fi putut fi locuit de strămoşii noştri.

Una dintre descoperiri datează din ziua de 12 ianuarie 2020, când a ajuns în zona comunei Mărgineni. Afirma că „nu aduce anul ce aduce ceasul“, după ce a scos din pământ un artefact foarte vechi şi valoros din punct de vedere arheologic: un topor de aramă, cu braţele dispuse în cruce, cu un braţ cu tăişul orizontal şi celălalt cu tăişul vertical, perpendicular unul pe celălalt.

„E din perioada Cucuteni, una dintre cele mai misterioase civilizaţii ale eneoloticului de pe teritorul ţării. Chiar dacă la prima vedere, toporul pare o piesă banală, asemănându-se cu un târnăcop miniatural, povestea lui e fascinantă. Acest model de topor de aramă este printre primele modele apărute în România, în urmă cu circa 6000 de ani“, declara Marius Irimia.

Toporul era considerat un simbol al puterii la comunitaţile eneolitice, fie ca simbol individual (al puterii şefului de trib, un fel de sceptru care atesta autoritatea), fie ca simbol al întregii comunităţi. În decursul anilor, inginerul are la activ şi alte performanţe arheologice - sute de monede (denari imperiali emişi de monetările de la Roma), o sabie veche de peste 4000 de ani, etc.

Patru topoare din Epoca Bronzului, descoperite de un polițist

Cel mai nou dintre pasionaţii de detecţie care şi-a trecut în cont o reuşită remarcabilă este poliţistul criminalist George Andrei Prichici, vicepreşedintele Clubului Metal Detect Roman. El a descoperit, pe 25 februarie 2024, în apropierea unei zone unde se lucrează la Autostrada Moldovei, patru topoare milenare, cu greutăţi de 1.556 grame, 2.711, 3.797 şi 4.904 grame.

„Mi-am dat seama imediat despre importanţa obiectelor găsite, context în care am săpat cu atenţie, pentru a nu le deteriora. Sentimentul a fost unic. Nu am mai găsit obiecte atât de vechi. Din cercetările mele, topoarele provin din perioada Epocii Bronzului timpuriu, circa 3.500-2.200 îainte de Hristos“, a declarat, pentru „Adevărul“, poliţistul de la Serviciul Investigaţii Criminale.

Cele patru artefacte au fost predate Directiei pentru Cultură. A dezvăluit că, în trecut, a mai avut parte de emoţii provocate de găsirea unor monede romane, fibule, podoabe, bijuterii din bronz, argint, dar şi altele din perioada medievală. Detecţie practică din 2018, când împreună cu un cunoscut, Ovidiu Constantin, au înfiinţat Club Metal Detect Roman.

Un coleg de-al lor, Nicu Mura, are şi el motive de mare satisfacţie. Pe 21 octombrie 2022, el a găsit pe teritoriul comunei Icuşeşti un tezaur vechi de 3000 de ani. Artefactele, circa 130 la număr - bijuterii, aplice, nasturi, colane şi fibule - sunt datate din Epoca Bronzului şi Epoca timpurie a Fierului, dar mai era şi un pumnal tip Akinakis, datat din secolele 7-5 î.Hr.