Barajul de la Bicaz, verificat în urma seismului din Neamț. Ce spun autoritățile despre efectele cutremurului
0Cutremurul atipic având în vedere zona unde s-a produs, în apropierea colosului de beton care a format lacul de acumulare de la Bicaz, nu a provocat vreun neajuns echipamentelor barajului.
Aceasta este concluzia verificărilor dispuse în urma seismului petrecut în dimineața de joi, 28 martie 2024, în Neamţ, chiar lângă imensa construcţie de pe râul Bistriţa.
Compania Hidroelectrica a comunicat că nu a fost înregistrată nicio problemă, iar Adrian Niţă, prefectul judeţului, a dat asigurări: „Nu sunt motive de panică!“
„În urma verificărilor efectuate de către personalul responsabil cu urmărirea comportării construcţiilor, nu s-au constatat pagube la instalaţiile, echipamentele sau construcţiile aferente barajului. Personalul de specialitate desfăşoară activităţi de urmărire, măsurare şi interpretare a datelor, nefiind constatate abateri şi modificări peste limitele normale“, a transmis Hidroelectrica.
După cum a anunţat Institutul Naţional pentru Fizica Pământului, cutremurul s-a petrecut în Neamţ, la 20 de kilometri de oraşul Piatra Neamt, 65 de Roman, 76 de Bacău şi 78 de Suceava, având loc la ora 08:36:51, la o adâncime de 12,9 kilometri, iar magnitudinea a fost de 3.3. Epicentrul a fost într-o zonă neobişnuită, între cartierul Dodeni din Bicaz şi satul Izvoru Muntelui.
Barajul, având înălţimea de 127 de metri, lungimea de 435 de metri şi o lăţime la bază de 119 de metri, este cel mai mare de greutate de pe râurile interioare ale României şi al treilea dintre cele mai înalte. Acum, este al nouălea baraj de greutate ca înălţime din Europa, iar în anul finalizării sale, 1961, era al patrulea la nivel continental.
Chiar dacă a fost construit în anii 1950, barajul de la Bicaz este sigur, rezistând presiunii apei prim masa enormă. Numai fundaţia are 40 de metri lăţime şi este turnată în stâncă. Specialiştii susţin că nici seisme de peste 8 grade pe scara Richter, cam imposibile în ţară, nu-l „mişcă“, ar putea apărea fisuri sau scurgeri, dar atât.
Un alt secret al colosului este materialului folosit. Betonul este unul de tip special, care la contactul cu apa se impermeabilizează.
Iată şi alte date despre muntele de beton. Lacul de acumulare este cel mai mare de pe râurile interioare ale României, ocupând o suprafaţă de 3.300 hectare.
Volumul de beton turnat este de 1.625.000 metri cubi, la temelie fiind excavaţi 1.312.000 de metri cubi de stâncă. Barajul nu este unul monobloc, ci este format din 30 de ploturi (blocuri) separate. Volumul acumulării e de 1.230.000 metri cubi, lacul are o lungime de 35 de kilometri şi o lăţime maximă de 2 kilometri.
A fost gândit ca un lac cu folosinţe complexe: irigarea împreună cu Siretul a 300.000 hectare de teren, atenuarea viiturilor de pe Bistriţa, alimentarea complexelor industriale de pe Valea Bistriţei până la Piatra Neamţ şi Bacău. A fost construit între 1950 şi 1960, vanele s-au închis şi au oprit definitiv cursul Bistriţei pe 1 iulie 1960, producţia de energie începând la 1 octombrie acelaşi an.