A fost oficiată sfinţirea primei cruci închinate pandemiei. „Cine va privi spre cruce, se va vindeca!“

Preotul care a avut ideea construirii impunătoarei cruci dorea să o dedice eroilor neamului, dar a fost închinată victimelor pandemiei de coronavirus

O iniţiativă a parohului Iosif Gârleanu, din comuna Bârgăuani, judeţul Neamţ, s-a materializat la începutul acestei luni, când, în prezenţa conducerii Episcopiei Romano-Catolice Iaşi, a credincioşilor şi a unor oficialităţi locale, a fost sfiinţită ceea ce s-a spus că este „prima cruce

a pandemiei“. 

Ceremonialul religios a avut loc pe 3 decembrie, pe dealul Chiciura, unul care străjuie localiatea atestată documentar de câteva secole, la el participând Preasfinţitul Iosif Păuleţ, episcop de Iaşi, preot Egidiu Condac, vicar general al Diecezei de Iaşi, preoţii Iosif Gârleanu, Cătălin Farcaş şi Petrică Dăncuţ (decan de Piatra Neamţ). 

Ideea înălţării unei cruci a fost aparţinut, în urmă cu mai bine de doi ani, părintelui Gârleanu, care a atras de partea sa oficialităţi şi simpli credincioşi, În primă fază se dorea un monument al eroilor cu ocazia Centenarului Marii Unirii. 

„Pentru că, între timp au apărut alţi «eroi neprogramaţi», am hotărât să închinăm această cruce victimelor pandemiei (peste 11.000, la 1 decembrie), în special celor 15 care au decedat după nefericitul accident de la Spitalul din Piatra Neamţ (incendiul de pe 14 noiembrie 2020 - n. red.). Pe de altă parte, am vrut să fie un semn de speranţă şi de vindecare pentru toţi cei afectaţi de această pandemie, fizic sau psihic. Crucea rămâne obiectul mântuirii şi salvării omenirii în toate încercările vieţii, dar mai ales în timpul de

astăzi! «Cine va privi spre cruce, se va vindeca!»“, explică parohul ideea sa, pe site-ul Episcopiei Romano-Catolice Iaşi, www.ercis.ro. 

Refugiaţi în Moldova din cauza persecuţiilor din Imperiul Habsburgic

Prezent în mijlocul enoriaşilor din localitatea nemţeană, episcopul Iosif Păuleţ a vorbit enoriaşilor despre speranţă în aceste vremuri tulburi cauzate de epidemia de coronavirus, i-a încurajat, a sfinţit o capelă de la Biserica Sfânta Maria Magdalena, după care a urmat ritualul de la crucea metalică de aproximativ zece metri de pe dealul ce domină Bârgăuaniul. 

„Ne rugăm bunului Dumnezeu să-i răsplătească pe toţi cei care au contribuit la realizarea acestei cruci, Iar cei afectaţi de pandemie să se îndrepte spre jertfa lui Cristos de pe cruce pentru a fi vindecaţi. Mulţumim din inimă Preasfinţitului Iosif Păuleţ, părintelui Egidiu Condac, vicar general şi tuturor participanţilor la acest eveniment istoric, spre mai marea glorie a lui Dumnezeu!“, a transmis preotul Iosif Gârleanu. 

Despre Bârgăuani se ştie încă din vremea domnitorului Alexandru cel Bun (1401-1432), numele aşezării provenind de la un răzeş, Petru Bârgău, altă teorie fiind că ar apărut prin emigrarea unei părţi a populaţiei din Bârgăul Transilvaniei, în timpul împărătesei austriece Maria Tereza (1740-1780). 

Datorită încorporărilor masive în armată după ocuparea Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, în urma tratatului de la Karlowitz (1699), mulţi români transilvăneni, mai ales greco-catolici şi ortodocşi, se refugiază în Moldova pe vremea împărătesei menţionate şi a fiului ei Iosif al II- lea. 

După cum se menţionează pe www.ercis.ro, prefectul Misiunii Catolice din Moldova, preot Iosif Cambiolli, la 9 aprilie 1762, spunea că la o jumătate de oră de mers pe jos spre apus de Talpa (după unii, cea mai veche parohie catolică din Moldova), se află o grupare de 12 case cu 55 de credincioşi catolici, numită Bargavani.

Vă mai recomandăm să citiţi:

Prima plângere penală după incendiul de la Secţia ATI a Spitalului Piatra Neamţ. Rudele unui pacient care a ars de viu cer daune de 1 milion de euro

Luptător în Revoluţia din 1989, mort în iadul de la Secţia ATI. Mircea Covătariu a fost condus pe ultimul drum