Mecanismul fraudei cu falși refugiați din Ucraina. Cum au furat patru români 1,6 milioane de lei

O anchetă a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor dezvăluie modul în care unii români au reuşit să obţină fraudulos sume uriaşe din banii oferiţi de Statul român pentru găzduirea refugiaţilor ucrainieni.

Jumulirea refugiaților 

Anul trecut, printr-o Ordonanţă de Urgenţă (OUG 28/2022) şi o Hotărâre de Guvern (HG336/2022) Guvernul oferea românilor 50 lei pe zi de persoană pentru cazare şi 20 lei pe zi depersoană pentru masa refugiaţilor ucrainieni. Pentru gazda unei familii de 4 persoane, de pildă, suma decontată de stat se ridica, pe o lună, la 8.400 lei, venit care era neimpozabil, banii fiind plătiţi de stat din fonduri europene.

În Bihor, doar pe anul trecut, statul a decontat 10,9 milioane de lei pentru cazarea şi hrana ucrainienilor cazaţi în locuinţele din judeţ, din care, pentru pentru 162 de proprietari din Oradea, s-au achitat 4,96 milioane lei.

Teoretic, din cei 70 lei primiţi, 20 lei ar fi trebuit daţi mai departe ucrainienilor, pentru a-şi putea asigura mâncarea. Asta nu s-a întâmplat, însă, după cum spun funcţionarii Primăriei Oradea, care au primit nenumărate sesizări din partea refugiaţilor nemulţumiţi că gazdele lor şi-au băgat în buzunar şi banii de mâncare, fără să le gătească ori să le cumpere o pâine, măcar. „Noi nu avem cum să-i ajutăm, i-am direcţionat spre instanţele de judecată”, a explicat, pentru Adevarul, un funcţionar.

Mecanismul escrocheriei

Afacerea a devenit, însă, o sursă de profit pentru escroci. Astfel reiese dintr-o anchetă a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor şi a poliţiştilor Serviciului de Investigare a Infracţiunilor Economice Bihor care au descoperit că O mare parte din banii decontaţi în Oradea au intrat în buzunarele a patru persoane: doi orădeni, un bărbat din Hidişelu de Sus (Bihor) şi un maramureşan din Baia Mare.

Concret, spun poliţiştii, în perioada martie 2022-mai 2023, cei patru bărbați, au întocmit și depus cereri și declarații măsluite la Primăria Oradea, pentru cazarea şi hrana a 340 de refugiaţi ucrainieni, pe care i-au cazat în 39 de imobile, - apartamentele deţinute de cei patru ori închiriate - „deși cetățenii în cauză nu au intrat pe teritoriul României sau nu s-au aflat în România în perioada de referință”, după cum au transmis anchetatorii.

Percheziţii la 14 adrese

Cum a fost posibil, o spun tot funcţionarii Primăriei Oradea, explicând că procedura de obţinere a banilor era extrem de uşoară, fără prea multe condiţii ori verificări.

Gazdele trebuiau să depună cereri la primării, în primele trei zile lucrătoare ale fiecărei luni pentru luna precedentă, cu o declaraţie pe proprie răspundere în care să-şi asume veridicitatea informaţiilor, un tabel conţinând datele persoanelor cazate, localităţile de unde provin şi intervalul de timp pentru care solicită decontarea cheltuielilor, plus copii după paşapoartele refugiaţilor.

Apoi, suma necesară pentru deconturi se transmitea la prefecturi, de acolo la Ministerul de Finanţe care vira banii în contul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, iar de acolo spre judeţe.

Cei patru suspecţi din dosarul penal deschis la Oradea au încasat peste 1,6 milioane lei, după cum zic chiar anchetatorii. Iar pentru a-i dovedi pe făptaşi, anchetatorii au descins, marţi, pentru percheziţii, la 14 adrese, 13 fiind în Bihor şi una în Baia Mare, cea din urmă fiind locuinţa maramureşanului care ar fi cercetat deja şi în alte zone din ţară pentru acelaşi gen de faptă.

Poliţiştii au ridicat în principal documente„în legătură cu care există suspiciunea că ar fi fost utilizate de persoanele bănuite, în desfășurarea activităților infracționale”, fără să ia vreo măsură, deocamdată, faţă de persoanele bănuite de fraudă. Iar asta pentru că, spun poliţiştii, ancheta este, încă, doar la început.