De ce au votat românii AUR: „Oamenii sunt sătui de greul în care se află...”
0AUR a ajuns în Parlamentul României după o campanie electorală care în Bihor a fost purtată cu megafoane şi simboluri naţionale, desi erau interzise explicit de lege, cu un discurs axat pe mesaje naţionaliste, anti-sistem, membrii formaţiunii prezentându-se drept daci liberi, cei care şi-ar da sângele pentru Basarabia.
Deşi nimeni nu le dădea vreo şansă, candidaţii AUR au obţinut un procent care i-a propulsat fără nicio emoţie în Parlamentul României. O parte din electorat asta a vrut”, comentează politicienii UDMR Bihor, dând vina şi pe lipsa de reacţie a autorităţilor, care nu au intervenit şi n-au sancţionat derapajele reprezentanţilor AUR.
De cealaltă parte, însă, analiştii spun că votul de încredere acordat unui partid de extremă dreapta era de aşteptat şi îl pun pe seama pandemiei şi a instabilităţii economice.
„Oamenii sunt sătui de greul în care tocmai se află şi apare cineva care le promite soluţii simple la probleme complexe”, spune psihologul orădean Răzvan Coloja(foto), doctorand în sociologie, explicând că ori de câte ori un popor e lovit de molimi, război, revoluţie sau criză financiară are tendinţa să să voteze pentru partide cu mesaje extremiste.
„Ori de câte ori e instabilitate economică apar ca ciupercile partidele populiste. Şi toate au acelaşi discurs - apărarea valorilor naţionale şi a familiei - şi câte un inamic dintr-un grup social minoritar, gen homosexualii sau intelectualii care citesc Camus sau aromânii de la nord de Dunăre, un grup social incapabil să se apere. Găsesc ei ţapul ispăşitor şi fără să-l caute. După care propun soluţii extreme: „tăiem, închidem, musai să facem, e în pericol însăşi identitatea de…” Oamenii sunt sătui de greul în care tocmai se află, de analize, de promisiuni din partea politicienilor aşa că tind să le acorde votul. Ca să se facă, să fie bine”, spune Coloja.
Votul românilor din diaspora e explicabil
În opinia sa, AUR este doar o consecinţă logică a evenimentelor din ultima perioadă, a pandemiei, care i-a închis pe români în case „de unde privesc cum li se sting afacerile şi le dispar locurile de muncă”.
Legat de votul masiv pe care AUR l-a primit de la românii din diasporă, analistul orădean susţine că acesta este explicabil prin faptul că partidul a avut o campanie masivă pe grupurile de discuţii ale românilor din străinătate, plătind sume consistente ca să aibă vizibilitate pe Facebook.
„Iar românul de peste hotare e străin acolo unde se află. Vorbeşte româna doar acasă şi cu puţini oameni. Face parte din cultura lui doar periodic: când e pe net, când se întoarce de la lucru la soţia lui româncă sau când interacţionează rar cu alţi români de acolo. Instinctul automat e cel de conservare: să apere ceea ce îl reprezintă cultural pe el. De aceea reacţionează extrem de bine la alte grupuri sociale care-i promit exact acelaşi grad de conservare al valorilor şi culturii sale”, zice tot Coloja.
Ce părere are el despre AUR? „Sunt amuzanţi şi ciudaţi acum, dar că dacă nu reporneşte economia mondială într-un an, fostul PRM e mic copil pe lângă ce pot ajunge ăştia cu Şoşoacă a lor”, crede el.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Copila de AUR care a dus partidul la 15% în Botoşani şi a demisionat a doua zi