Misterul rachetelor antigrindină. Teoria cercetătorilor versus practica fermierilor. „Mai bine tragem clopotele la biserică“

Rachetele antigrindină au stârnit dezbateri aprinse între fermieri și autorități. Unii agricultori susțin că sistemul favorizează mai degrabă apariția secetei pentru că alungă norii de ploaie. Însă, teoria este respinsă de meteorologi și cercetători, care spun că, dimpotrivă, sistemul ajută la creșterea precipitațiilor chiar și cu 20%.

Pe măsură ce seceta pedologică se instalează peste zonele agricole din România, asistăm la noi discuţii despre sistemele antigrindină. În jurul acestor dispozitive menite să ferească loturile cultivate de distrugeri au început să circule fel de fel de teorii, mai mult sau mai puţin seducătoare pentru fermieri.

În această perioadă, Ministerul Agriculturii pregătește un ordin pentru reglementarea sistemului antigrindină, după ce fermierii din mai multe județe din țară cer oprirea lui.

Cum funcționează sistemul, conform cercetătorilor

Sistemul antigrindină se bazează pe imagini radar. „Fără ele, suntem legaţi de mâini. (...) În momentul când văd un sistem convectiv cu pericol de grindină încep să deschidă procedurile de lucru. Mai întâi, este înştiinţată aviaţia militară şi civilă că urmează să fie folosite rachetele antigrindină. Timpul de aşteptare de la apel până când poate fi trasă prima rachetă este de cel puţin o oră. Totuşi, înainte de prima lansare, trebuie trimisă aviaţiei o solicitare, la care răspunsul poate fi de aprobare sau interdicţie”, explică Daniel Florea, director al Sistemului Antigrindină Iași.

La nivel național, specialiștii de la centrele antigrindină spun că o rachetă specifică împrăștie fără detonare iodură de argint într-un nor cu grindină iminentă, pentru a împiedica formarea a noi cristale de gheață. Acest lucru nu alungă ploaia, ba dimpotrivă: stimulează formațiunea noroasă să își lase picăturile astfel formate pe sol.

„Eu vin peste cele cinci nuclee naturale care presupunem că ar exista într-un metru cub din nor şi introduc încă o sută de nuclee artificiale. Volumul de apă din nor rămâne acelaşi, iar toate aceste nuclee vor concura pentru cantitatea de apă existentă, ceea ce duce la dezvoltarea unor bucăţi de gheaţă nu de cinci centimetri, ci de 0,5 cm sau un centimetru diametru. În căderea lor spre sol, ele se topesc. Asta face racheta, avionul sau orice altă metodă de a transporta şi împrăştia iodura de argint în nor”, adaugă directorul Sistemului Antigrindină Iași.

Unii preferă varianta tradițională: trasul clopotelor

De partea cealaltă, însă, fermierii vin cu propria lor teorie. „Am 22 de ani în domeniu. Chiar am urmărit cum stau lucrurile și nu numai eu. În anii în care am avut furtuni urâte, grindină și s-au folosit astfel de sisteme, cel puțin următoarele 8-10 săptămâni nu am avut niciun strop de ploaie, local, în timp ce în alte județe au fost ploi torențiale”, a spus Florin Orzan, un cultivator de cereale din Iași.

În 2023, localnicii din comuna vasluiană Codăeşti, de exemplu, au protestat şi au oprit lansarea rachetelor. În final, au fost amendaţi cu 2.000 de lei pentru deranjarea ordinii şi liniştii publice. Sătenii vor să revină la metoda tradiţională de alungat norii - trasul clopotelor. „Când se înnora tare, se ducea lumea şi trăgea clopotul la biserică şi se împrăştiau norii”, spun oamenii din Codăeşti.

„​​Rachetele antigrindină trebuie date exclusiv când sunt condiţii de grindină, ele nu se dau decât în condiţii tipice şi în anumite zone. Orice intervenţie în atmosferă, fie că vorbim de mai multă umiditate, de mai multă poluare, de astfel de germeni de condensare tip AgI (injectaţi cu rachete de la sol sau din avion) produce schimbări în atmosferă”, explică fizicianul ieșean Silviu Gurlui.

Studiu obiectiv

Nemulțumirile au ajuns la Ministerul Agriculturii, iar ministrul Florin Barbu a spus că rachetele antigrindină, în câteva județe, vor fi lansate doar cu aprobarea sa. Este vorba de județele Prahova, Vaslui, Buzău, Iași.

Totodată, anul acesta, Guvernul alocă aproape 70 de milioane de lei pentru realizarea de investiții în acest domeniu, printre care și efectuarea unui studiu ştiinţific care să arate dacă sistemul antigrindină are ca efect secundar seceta, care devenit un fenomen global. Cantitatea de precipitații scade de la un la altul. De peste un an se fac teste pentru a produce ploi tot cu ajutorul rachetelor cu iodură de argint trimise spre nori.