Cum să preparăm cafeaua pentru a fi cât mai puţin dăunătoare. Metoda prin care putem consuma zilnic între 2 şi 5 căni
0Deşi există controverse în legătură cu efectele cafelei, mulţi medicii recomandă consumul acesteia, dacă este preparată corespunzător şi băută cu măsură.
În Finlanda, Olanda, Suedia sau Danemarca, o persoană consumă aproximativ 10,35 kilograme de cafea pe an. În România, o persoană va consuma în jur de 2,51 kilograme de cafea, situându-se la mijlocul topului în ceea ce priveşte nevoia de cofeină.
Conform specialiştilor, cafeaua diminuează riscul apariţiei mai multor afecţiuni. „Cafeaua reduce riscul apariţiei Alzheimerului (n. red. o afecţiune degenerativă progresivă a creierului), a accidentului vascular cerebral, precum şi a unor forme de cancer. De asemenea, cafeaua are efect antiinflamator, reduce riscul de diabet tip II şi riscul bolilor cardiovasculare, reducând deci şi mortalitatea”, spune doctorul Antoniu Petriş, şeful Secţiei de Cardiologie a Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iaşi.
Modul în care acesta influenţează organismul, ţine foarte mult de modul în care este preparată. În ţările nordice, de exemplu, cafeaua este fiartă, pe când în zona asiatică este „opărită”. Specialiştii spun că în ambele cazuri, sănătos ar fi ca această să fie filtrată, pentru ca filtrul să oprească elementele grase, lipidele, care sunt atât de dăunătoare.
„În ceea ce priveşte felul de preparare al cafelei, cel mai bine stă sistemul de fierbere scandinavă şi cea filtrată. Cel mai rău stau cafeaua turcească şi cea făcută în presă, adică cea franţuzească, aşa-numita espresso. Din ele luăm tot ce este în cafea, nimic nu rămâne în filtru. Asta nu este foarte grav la o anumită vârstă, dar atunci când deja apar probleme cu colesterolul, cu trigliceridele, o altă sursă este cafeaua”, explică medicul.
Cafeaua instant şi nessul nu sunt de asemenea printre recomandările doctorilor, din cauza efectelor pe care le au asupra organismului. Comparat cu un „mic test de effort”, cafeaua instant produce palpitaţii şi dă stări de agitaţie. Acest lucru se întâmplă pentru că, în compoziţia sa, cofeina este într-o formă uşor asimilabilă, care creşte brusc tensiunea.
„Tensiunea creşte de la conţinutul mare de cofeină, iar nessurile sunt bogate în cofeină. Există un studiu făcut pe şoferii de tir din Germania, care consumau ness. S-a constatat că 20 de minute se simţeau excels, dar apoi acuzau o stare de somnolenţă. Efectul avea loc pe moment, dar după ce se producea vasodilataţia, începea relaxarea. Tensiunea arterial creştea şi apoi scădea brusc”, spune dr. Antoniu Petriş.
Dăunător poate fi şi excesul de cofeină. Dacă renunţăm la efectul revigorant al cafelei, eliminând cofeina, medicii spun că nu vom mai risca probleme cu colesteroul sau tensiunea, dar licoarea nu ne va mai fi de folos împotriva oboselii. Cele mai multe dintre menţiunile pe care specialiştii le fac cu referire la consumul de cafea se referă la abuz. Conform medicilor, o persoană poate să consume între două şi cinci cafele de mici dimensiuni.
Consumată în exces, atât cafeaua, cât şi nessul pot să ducă la rigiditatea vaselor de sânge, care odată puse la încercare de creşterea bruscă a tensiunii, pot duce la afecţiuni cardiace grave.
Citiţi şi: