Video VIDEO Sanctuarul păsărilor de pe râul Strei, în pericol. Cum îşi bat joc oamenii de barajul de la Subcetate
0Apele lacului de acumulare de la Subcetate au devenit un adevărat templu al naturii, însă oamenii îşi bat joc de malurile barajului.
Lacul de acumulare Covragiu (Subcetate) a fost înfiinţat la începutul anilor 2000, odată cu construcţia barajului hidrocentralei Subcetate, parte a Amenajării hidroenergetice Strei.
Întinderea de ape de la poalele Cetăţii regale a Haţegului, alimentată de râul Strei, a devenit cu timpul un habitat ideal pentru nenumărate specii de păsări.
„Delta” de pe Strei este un loc preferat de iubitorii de natură. În luciul apei se oglindesc vârfurile înzăepezite ale masivului Retezat, iar liniştea locului este tulburată adesea de cântecul unor păsări rare. Priveliştile îi atrag pe amatorii de fotografii, iar pescarii au găsit şi ei locuri ideale pentru a-şi petrece dimineţile.
Oamenii au lăsat, însă, urme adânci asupra noului lac de acumulare. Malurile sale au fost transformate în gropi uriaşe de gunoi, unde localnicii depozitează la întâmplare, lucrurile de care nu mai au nevoie. Pe malul din vecinătatea satului Subcetate, pentru a ajunge la locurile de pescuit, oamenii trebuie să se strecoare printr-o întindere de gunoaie.
Pe luciul apei, printre berze, lebede, raţe sălbatice şi cormorani plutesc nenumărate bidoane de plastic. În zona centrală a lacului, apele se limpezesc, în timp ce în apropiere de ţărmuri, curenţii aduc neîncetat rămăşiţele plutitoare lăsate de oameni.
Foto: Lucian Ignat
Amenajarea hidroenergetică Strei – cu trei hidrocentrale
Râul Strei izvorăşte din Munţii Şureanu, nu departe de ţinutul cetăţilor dacice, şi se varsă după 90 de kilometri de la izvoarele sale, în Râul Mureş. Mărturii istorice arătau că în albia sa şi-ar fi îngropat regele Decebal comorile uriaşe, o parte descoperite de romani, altele scoase la iveală în secolul al XVI-lea.
Râul Strei a trecut în ultimele trei decenii prin transformări spectaculoase, în special pe cursul inferior, pe sectorul dintre Haţeg şi Călan, unde au fost realizate trei hidrocentrale: la Subcetate (echipată cu două turbine Kaplan, cu o putere instalată de 12,215 MW şi o energie de proiect de 26,28 GWh), Plopi (de tip derivaţie, echipată cu două turbine Kaplan, cu o putere instalată de 12 MW şi o energie medie multianuală de 27,42 GWh) şi la Bretea Română.
Proiectul iniţal prevedea construcţia altor patru hidrocentrale până la locul de vărsare a Streiului în Râul Mureş, de la Simeria Veche.
„Totul a început în anul 1974, când, în urma Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 759, amenajarea hidroenergetică Răul Mare – Retezat, formată din barajul Gura Apelor, hidrocentrala subterană Retezat şi hidrocentrala Clopotiva, a luat fiinţă că prima investiţie pentru amenajarea potenţialului hidroenergetic al Răului Mare. Şase ani mai târziu, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 311, a fost aprobată investiţia amenajării hidroenergetice Râul Mare Aval pe sectorul Clopotiva – Haţeg. Mai apoi, prin Decretul Consiliului de Stat nr. 40/1989, a fost aprobată Amenajarea hidroenergetică a răului Strei pe sectorul Subcetate –Simeria. În perioada 1986 – 1991 au fost puse în funcţiune cele 11 hidrocentrale din cadrul amenajărilor Răul Mare Retezat şi Răul Mare Aval. Între anii 2004 - 2006 au fost finalizate lucrările la hidrocentrala Subcetate, iar în anul 2010 a fost pusă în funcţiune hidrocentrala Plopi, ambele făcând parte din amenajarea răului Strei”, informa Hidroelectrica.
Recepţia celei mai recente investiţii, hdrocentrala de la Bretea Română, a avut loc în 2019.
Vă recomandăm să citiţi şi: