VIDEO Priveliştea stranie din Retezat care taie răsuflarea: ce au văzut turiştii după primul viscol pe cel mai înalt vârf
0Masivul Retezat şi-a schimbat înfăţişarea în ultimele zile, după ce primele zăpezi s-au aşternut peste cele mai înalte vârfuri ale sale. Imaginile surprinse de turişti, de pe Vârful Peleaga (2.509 metri), dezvăluie peisajele impresionante ale muntelui şi lacurilor glaciare acoperite de ceaţă şi zăpadă.
Marea de nori acoperă tot mai des, o dată cu venirea toamnei, zona alpină a Masivului Retezat, iar imaginile surprinse de turiştii care s-au încumetat să urce în aceste zile pe cel mai înalt vârf, Peleaga (2.509 metri), sunt impresionante.
„La apus, după primul viscol de iarnă, doar Lacul Bucura şi Vârful Peleaga se mai vedeau deasupra norilor, care acopereau pământul cât vedeam cu ochii. O singură şi ultimă rază, imensă, a luminat, într-un mod ciudat vârful Peleaga. Imediat s-a întunecat”, spune Lucian Ignat, un fotograf din Hunedoara care a reuşit să imortalizeze peisajul impresionant al norilor care „au înghiţit” muntele.
Cei care vor să urce pe traseele montane din Retezat în aceste zile sunt sfătuiţi să se echipeze corespunzător: să poarte echipament adecvat expediţiilor pe munte, să se echipeze cu bocanci, rucsacuri, pelerine de ploaie sau impermeabile, polare, pantaloni lungi şi haine groase.„Un cort simplu nu i-ar ajuta prea mult, iar refugiul Bucura ar putea fi ocupat. Temperaturile pot scădea chiar şi la minus zece grade Celsius, chiar dacă la şes e încă toamnă”, adaugă Lucian Ignat. Crestele montane au fost acoperite cu zăpadă, spulberată de vânt, iar accesul pe unele vârfuri se mai poate face numai cu colţari la bocanci.
Peleaga este vârful cel mai înalt din Munţii Retezat şi al şaptelea vârf muntos din România. Pe vreme bună oferă o privelişte impresionantă a munţilor Retezat. Accesul pe vârf se poate face din mai multe direcţii: dinspre Şaua Pelegii, dinspre Curmătura Bucurei sau dinspre Lacul Bucura.
Vârful Peleaga (video: Lucian Ignat)
Parcul Naţional Retezat, unde se află Vârful Peleaga şi Lacul Bucura, ocupă aproape 40.000 de hectare şi cuprinde cele mai spectaculoase lacuri glaciare din ţară. Dintre cele peste 50 de „lacrimi” ale Retezatului, cele mai atractive sunt Tăul dintre Brazi, considerat unul dintre locurile misterioase ale Retezatului, Lacul Zănoaga, cel mai adânc, Tăul Porţii, situat la cea mai mare altitudine, Bucura, cel mai întins lac glaciar. O zonă aparte în Retezat este Poiana Pelegii, locul de camping din inima munţilor de unde turiştii pornesc pe potecile care duc spre lacurile glaciare sau spre vârfurile înalte din Masivul Retezat. O altă atracţie turistică spectaculoasă a Parcului Naţional Retezat este Lacul Gura Apelor, unul dintre cele mai mari lacuri artificiale din Europa.
Fotografii: Lucian Ignat.
Vă recomandăm şi:
O serie de fotografii realizate de pictorul Dan Vifor Pichiu, fost alpinist de performanţă, înfăţişează Retezatul anilor 1960 în întreaga lui splendoare. Unele imagini prezintă şi partea mai puţin ştiută a muntelui – locul unde puteai vedea schiori coborând goi pe pârtiile nebătătorite ale Retezatului.
Willy Pragher, unul dintre marii fotografi germani ai secolului XX, a călătorit în Transilvania, în primăvara anului 1942, iar fotografiile pe care le-a realizat în Hunedoara, Deva, Ţara Haţegului şi în satele de la poalele Retezatului au rămas mărturii pentru frumuseţea locurilor şi a oamenilor.
O mulţime de poveşti circulă pe seama bisericii din Densuş, una dintre cele mai misterioase aşezări din Ţara Haţegului. Este veche de peste şapte secole şi a fost clădită pe locul unui templu dacic. Sub temelia ei se spune că se află mormântul generalului roman Longinus, capturat de regele Decebal, iar o încăpere secretă din turla ei a adăpostit vreme îndelungată o tânără fecioară, sfâşiată de durere.