Video VIDEO Peştera Cioclovina, sanctuarul antic plin de mistere care a ascuns o comoară nepreţuită
0Peştera Cioclovina de Apă a fost în urmă cu peste 3.000 de ani un sanctuar impresionant unde erau depuse ofrande unor zeităţi.
Muzeul Naţional de Istorie a României păstrează în colecţiile peste 2.000 de mărgele de cihlimbar, înşirate pe coliere, şi peste 1.000 de mărgele de sticlă în şiraguri, parte a unu tezaur preţios descoperit de-a lungul timpului, de arheologii şi speologii care au cercetat Peştera Cioclovina cu Apă, din Munţii Şureanu.
„Mărgelele din chihlimbar şi sticlă datează de la finalul epocii bronzului (1350-1200 / 1150 a. Chr.) şi au fost descoperite în Peştera Cioclovina cu Apă din Munţii Şureanu, judeţul Hunedoara. Ele sunt parte a unui tezaur de sanctuar ce însumează peste 7.600 de artefacte, majoritatea obiecte exotice, identificat iniţial, în 1953, printr-o descoperire întâmplătoare a speologului Traian Orghidan, urmată de cercetări arheologice (1953 – Gheorge Ştefan, Corneliu Mateescu, Eugen Comşa; 1969-1975, 1979-1990 – Emődi János; 2016-prezent – Mihai Rotea ş.a.). De asemenea, în 1974, în circumstanţe necunoscute, un alt speolog, I. Giurgiu, a descoperit artefacte aparţinând acestei depuneri preistorice”, informează Institutul Cultural Român, care a prezentat povestea tezaurului.
Sanctuarul din Peştera Cioclovina cu Apă a atras ofrande foarte bogate şi variate (obiecte din bronz, articole exotice, olărit, psalii din corn şi ofrande de carne), care au fost depuse în trei locuri consacrate, sub semnul unui „izvor de divinitate”.
SURSA: Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), fotograf Marius Amarie
„Cantitatea, calitatea şi valoarea unică a artefactelor descoperite într-o zonă europeană temperată, dar şi alte elemente (cum ar fi posibila ridicare a altarelor) indică nivelul foarte dezvoltat al unor practici de cult. Pornind de la faptul că aproape toate ofrandele sunt obiecte de podoabă purtate de femei sau elemente care decorează harnaşamentele cailor, poate fi luată în considerare ideea că aici a fost venerată o nimfă sau o nimfă asociată cu o altă zeitate, în ambele cazuri existând o legătură cu caii. De asemenea, nu ar fi exclusă o posibilă prezenţă a componentelor oraculare. Dintr-o asemenea perspectivă, se crede că practicile rituale excepţionale care au avut loc în această peşteră o plasează în sfera manifestărilor de cult colective interregionale (în care elitele, inclusiv femeia, au jucat un rol dominant)”, informează ICR.
Tezaurul din peştera Cioclovina s-a acumulat treptat, prin depuneri multiple de ofrande într-un spaţiu sacru reprezentat de peşteră. Unele mărgele de sticlă şi chihlimbar au fost aduse de la distanţă mare, ceea ce indică faptul că sanctuarul nu a avut doar un rol local, ci a fost vizitat de pelerini, arată arheologii. „Rezultatele unor cercetări în domeniul preistoriei sticlei au relevat legăturile dintre civilizaţiile din Mesopotamia şi Egipt şi epoca bronzului târziu din România, Germania şi Danemarca. Aceste studii, bazate şi pe analize din eşantioane de sticlă din mărgele din Peştera Cioclovina cu Apă, deschid o nouă perspectivă asupra schimbului pe distanţe lungi din era preistorică”, informează ICR.
Peştera Cioclovina se numără printre atracţiile Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, o rezervaţie care cuprinde şi siturile cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. În peştera săpată în munte de apele izvorului Ponorici au fost găsite urme de locuire din prima epocă a fierului, dar şi un craniu uman vechi de circa 30.000 – 40.000 de ani (homo sapiens sapiens).
Cel mai recent raport de cercetări arheologice vizează campaniile din 2016 şi 2017 derulate de specialiştii de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva, şi de cei de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca. „Cercetările actuale, în absenţa unei finanţări îndestulătoare, având în vedere costurile foarte ridicate ale unei cercetări speo-arheologice în adâncimea peşterii (echipament special, echiparea traseelor etc.), s-au derulat în două direcţi prioritare (în plan secundar, a fost cercetată cu detectorul de metale podeaua galeriei principale şi au fost verificate alte trei posibile locuri de depunere, fără a se obţine rezultate). Inventarul descoperirilor din cele două campanii este următorul: Altar A/galeria Orghidan: 70 mărgele de sticlă; 71 mărgele de staniu; 35 mărgele de ambră; 12 tutuli din bronz; o verigă de bronz de foarte mici dimensiuni şi 5 cochilii de melci de foarte mici dimensiuni. Toate artefactele au fost aflate în materialul aluvionar colectat de la baza galeriei Orghidan. Acest material aluvionar (argilă, nisip, pietre) a fost transportat în rucsaci pe tiroliană şi sitat, din motive de siguranţă, în galeria principală a peşterii. Altar B/galeria Comşa: câteva fragmente mici de oase de animale. Ele au fost descoperite prin executarea unei casete (C1) de 1x1m, săpată până la -0,10m, într-un strat compact de argilă galbenă. Altar C/galeria Emődi: două fragmente ceramice, dintre care unul decorat cu caneluri fine dispuse sub formă de arcade (Pl. I/3). Ambele au fost descoperite la suprafaţă, în nisipul anual purtat de torenţi”, arată raportul arheologilor.
Tezaurul sanctuarului din peştera Cioclovina cu Apă reprezintă una dintre cele mai remarcabile descoperiri din preistoria României şi din cea a Europei temperate, chiar dacă am avea în vedere doar aspectul cantitativ: 7766 de artefacte întregi sau fragmentare, majoritatea realizate din materiale exotice, descoperite doar în galeria altar A, susţin autorii raportului, publicat în Cronica cercetărilor arheologice din România.
Vă recomandăm să citiţi şi: