VIDEO Oaspeţii surpriză ai carierei din Hunedoara, devenită groapă de gunoi. „Minunea” de pe Dealul Chizid

O veche carieră din Hunedoara, învecinată cartierului „palatelor cu turnuleţe” a fost transformată într-o groapă uriaşă de gunoaie. Cei care ajung în zonă au parte de o surpriză uriaşă.

Dealul Chizid a fost de-a lungul timpului unul loc unde oaspeţii sosiţi în Hunedoara erau invitaţi să urce pentru a admira panorama oraşului, dominată de Castelul Corvinilor şi, la orizont, de Munţii Poiana Ruscă.

GALERIE FOTO

Acum, noii oaspeţii ai locului sunt roiurile de prigorii care au luat în stăpânire o veche carieră de pământ şi nisip de la poalele dealului.

Cariera din vecinătatea cartierului „palatelor cu turnuleţe” a fost transformată de localnici într-o groapă de gunoi, dar păsările viu colorate şi-au găsit adăpost în nenumăratele cotloane săpate în pereţii versantului.

Prigoriile nu par să fie tulburate de mizeria din jur, doar atunci când oamenii ajung în la carieră pentru a descărca nestingheriţi noi mormane de gunoaie. În ciuda peisajului dezolant al gropii de gunoi, pasionaţii de fotografie pot găsi aici, urmărind păsările exotice, subiecte atractive de fotografie. Lucian Ignat, unul dintre aceştia, a surprins o serie de imagini inedite care înfăţişează păsările migratoare.  

Foto: Lucian Ignat

Prigoria (Merops apiaster) este o pasăre zveltă, din familia meropidelor (Meropidae), ordinul coraciiformelor (Coraciiformes) răspândită în mare parte a Europei, nordul Africii, de mărimea unei turturele, viu colorată cu capul şi spatele cafenii, bărbia galbenă, pieptul albastru, coada verde, aripile galben, cafeniu şi verde, cu ciocul lung, subţire, ascuţit şi uşor curbat în jos şi cu coada lungă şi ascuţită, care trăieşte prin malurile lutoase ale unor ape şi se hrăneşte în zbor mai ales cu viespi şi cu albine. În România este oaspete de vară (mai-august). Iernează în Sudul Africii.

Mai puteţi citi şi:

Românii faimosului geolog Ignaz von Born, din secolul al XVIII-lea: „Mi s-a părut că mă aflu în împărăţia morţilor”

Tainele pădurii de argint din Săcărâmb: bântuită de spirite bune, căutată de ezoterişti pentru centrul energetic şi pentru un izvor tămăduitor

Transilvania din urmă cu două secole: „Rar am văzut un român fără un ciomag ca lumea în mână şi fără cuţite la brâu”