Video VIDEO Noaptea Învierii în imagini. Cum au petrecut românii cea mai importantă sărbătoare a creştinilor
0Bisericile au primit mulţimile de credincioşi în Noaptea Învierii. Credinţa i-a ţinut uniţi pe români, a fost mesajul episcopului Gurie, de Paşti.
Mii de oameni au participat la slujbele religioase din Hunedoara, în Noaptea Învierii. Unul dintre cele mai aglomerate locuri a fost catedrala din Centrul vechi, un monument simbol al municipiului, ctitorit în 1937.
La fel de aglomerată a fost şi biserica medievală de la Densuş, una dintre cele mai vechi din ţară, spre care s-au îndreptat, în seara dinaintea Paştelui, credincioşi din întreg judeţul.
Pastorala episcopului Gurie, al Devei şi Hunedoarei, le-a amintit oamenilor despre anul centenarului şi credinţa care i-a ţinut uniţi pe români.
„Pentru a 100-a oară, noi, românii, prăznuim măreaţa Sărbătoare a Învierii Domnului împreună, uniţi într-un mare stat românesc, după ce, secole de-a rândul, am fost împrăştiaţi în „Românii” mai mici, micro-structuri politice fragile, prin unificarea cărora s-a realizat România Mare. În limbajul medieval, când noi, „valahii”, spuneam „Ţară Rumânească”, ne refeream la toate ţinuturile locuite de români, o adevărată hartă etnică a românilor de pretutindeni, chiar dacă aceste ţinuturi se aflau sub dominaţie străină, ca părţi ale unor mari imperii; tot „ţară românească” le numeam, adică „ţinuturi locuite de valahi”…
Slujba Învierii la catedrala din Centrul vechi
Noaptea Învierii la Biserica medievală Densuş
Viaţa înaintaşilor noştri avea drept ax fundamental Sărbătoarea Învierii: „Şi zilele şi nopţile la rând / trec şi se sting uşor, ca o făclie. / Vin iarăşi Paştile împărăteşti: / Ne umplu inima de bucurie. / Când vitele şi caii şi turmele de oi / şi holdele şi apa din fântână / Învie în lumină… şi sărutăm pe bot / toţi mieii şi copacii din grădină” [Ioan Alexandru, Pământ transfigurat]. Mai suntem noi, românii contemporani, la fel de credincioşi? Credinţa dă consistenţă vieţii, motivează profund şi electrizează cotidianul. Ne ajută să schimbăm în bine faţa acestui pământ, să construim o lume mai bună, dar şi să avem la orizont, permanent, lumea veşnică, pe care ne-o pregăteşte Dumnezeu. Şi ceea ce nu reuşim noi să întreprindem pe pământ, vor reuşi urmaşii noştri. Cu două decenii înainte de a se realiza „Unirea cea Mare”, Ion Luca Caragiale scria: „Doamne, fă-mă s-adorm pe drum cu speranţa că ceea ce nu mi-a fost dat mie, fiilor mei le va fi dat!”. Şi rugăciunea lui s-a împlinit!”, a fost mesajul episcopului Gurie, al Devei şi Hunedoara, cu ocazia Paştelui.
Vă recomandăm să citiţi şi: