VIDEO Căsătorii simbolice în Castelul Corvinilor, de Dragobete. Cum este celebrată ziua dragostei la români
0Cuplurile care au vizitat, sâmbătă, Castelul Corvinilor au fost invitate să se căsătorească, simbolic, cu ocazia Sărbătorii Dragobetelui. Ceremoniile au avut loc în Capela medievală.
Mai multe cupluri au venit sâmbătă, de Dragobete, la Castelul Corvinilor, pentru a se căsători „de probă”, pentru 24 de ore.
Căsătoriile simbolice au fost oficiate de primarul Hunedoarei, Dan Bobouţanu, în capela medievală. Turiştii români şi străini au fost invitaţi la o ceremonie simbolică, în care a fost celebrată dragostea. Cei care au avut curajul să spună „Da”, au fost răsplătiţi cu o diplomă, flori şi şampanie. A fost pentru al doilea an în care cuplurile de îndrăgostiţi au fost invitate la un astfel de eveniment, la Castelul Corvinilor.
În capela cetăţii medievale sunt consfinţite, la cerere, şi cununii civile. Are o vechime de peste cinci secole şi poartă blazonul Elisabetei Szilagyi, soţia lui Ioan de Hunedoara, iar o mulţime de legende circulă pe seama ei.
Căsătorii de Dragobete, la Castelul Corvinilor
Zeu al dragostei în folclorul românesc
Dragobetele este zeu al dragostei în Panteonul românesc, identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă. Este considerat a fi Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Babei Dochia.
„Asemuit cu un flăcău frumos şi iubăreţ, acesta umblă prin pădure şi sărută fetele (Dolj). La Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se zburătoresc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile în care îşi vor creşte puii. Cele neîmperecheate rămân stinghere până în ziua de Dragobete a anului viitor. Asemănător păsărilor, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească, să facă Dragobetele pentru a fi îndrăgosti ti pe parcursul întregului an. În satele unde se păstrează obiceiul se poate auzi şi astăzi zicala: Dragobetele sărută fetele! Considerând că sărutul în ziua de Dragobete este de bun augur, fetele se lăsau şi chiar doreau să fie sărutate de băieţi. Dacă timpul era favorabil, fetele şi flăcăii se adunau în cete, schimbau cuvinte de dragoste, ieşeau la pădure hăulind şi chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii. Ziua este aşteptată cu nerăbdare şi de femeile tinere, în special de femeile văduve care, credeau că dacă atingeau cu mâna un bărbat străin, deveneau drăgăstoase şi dorite peste an. Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere îşi făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania), informează profesorul Ion Ghinoiu, în Dicţionar de mitologie română (2009, Ed/ Univers Enciclopedic Gold).
Vă recomandăm să citiţi şi:
Marele rege al Ungariei din Evul Mediu, Matia Corvin s-a născut în 23 februarie 1443 la Cluj, fiind fiul cel mic al lui lui Ioan de Hunedoara, cel care avea să urce pe tronul Ungariei. Un manuscris descoperit în urmă cu un secol dezvăluia cu precizie data naşterii sale.
Elisabeta Szilagyi a ajuncat un rol important în cucerirea tronului Ungariei de către fiul ei Matia Corvin şi a contribuit la ascensiunea nobiliară a lui Ioan de Hunedoara. Totuşi, mai multe legende o înfăţişează într-o lumină nefavorabilă.
Nicolae Iorga a lăsat posterităţii unele dintre cele mai memorabile descrieri ale lui Ioan de Hunedoara şi ale lui Matia Corvin. Istoricul i-a prezentat pe voievodul Ioan de Hunedoara şi pe fiul său ajuns pe tronul Ungariei într-o carte publicată în 1906, cu titlul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, în care a relatat despre Hunedoara şi eroii ei.