VIDEO Cariera minieră transformată într-un lac uriaş, care creşte de la an la an. Locul este un paradis al pescarilor
0În deceniul trecut de la înfiinţarea lacului de carieră din Teliuc, apele sale au crescut continuu, iar întinderea a devenit din ce în ce mai atractivă. Tăul a fost subiectul unei cercetări ştiinţifice, care propunea transformarea acestuia într-o zonă de agrement.
Satul Teliucu Inferior, învecinat municipiului Hunedoara, este mărginit de două lacuri artificiale uriaşe: lacul Cinciş, amenajat la începutul anilor 1960 pentru a alimenta cu apă Hunedoara şi combinatul siderurgic şi tăul Teliucului, un lac de carieră înfiinţat începând din 1999 a cărui suprafaţă a crescut continuu. Lacul creat peste vechea carieră minieră de la intrarea în sat continuă să uimească prin viteza cu care se întinde şi inundă terenurile fostei exploatări, dar şi prin bogăţia piscicolă.
„Tăul a crescut de la an la an şi continuă să se extindă şi să se adâncească, probabil, până va ajunge la acelaşi nivel cu râul Cerna, care curge în apropierea sa, peste drum, la câţiva metri mai sus. Pe acest mal a mai rămas o mică insulă, unde ne putem aşeza la pescuit, dar în cea mai mare parte a ţărmului terenul este abrupt, nu sunt poteci, iar bolovănişul carierei este instabil. În curând ne vom face pontoane sau plute pentru a putea pescui”, spune Eugen, un pescar din localitate.
În unele zone, lacul a atins adâncimi de peste 50 de metri, susţin localnicii, iar unii pescari au povestit că au prins aici peşti uriaşi, ştiuci de până la zece kilograme.
Studiul de caz pe Lacul Teliucului
Lacul de carieră de la Teliucu Inferior a fost cercetat de dr. Mate Marta, în lucrarea de doctorat prezentată la Facultatea de Geografie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj – Napoca. Actualul inspector şcolar general adjunct susţinea în teza sa că lacul de carieră ar putea deveni o zonă de agrement de care ar beneficia comunitatea din fosta localitate minieră. Planul, pe care mai târziu l-au susţinut şi reprezentanţii primăriei, viza construcţia unui complex turistic.
Schiţă: Janos Bianka. Sursa: Teza de doctorat a dr. Mate Marta.
„Pe peretele vertical, cu vedere înspre sud-vest, este proiectat un spaţiu modern, cu o panoramă generoasă spre malul opus, înverzit al carierei, ce asigură condiţii termice moderate pe timpul verii. Spaţiul poate fi multifuncţional, pentru organizarea de conferinţe, expoziţii sau ca restaurant. Accesul la modulul hotelier se face printr-un ascensor transparent situat pe latura vestică, acolo unde spaţiul limitrof al carierei ar permite şi amenajarea unei parcări. Zona de agrement se desfăşoară pe latura estică şi sud-estică, unde se pot amplasa pontoane pentru pescuit şi un debarcader de unde se pot închiria ambarcaţiuni. econversia turistică a arealului aparţinând câmpului minier Teliuc oferă o şansă de ocupare a forţei de muncă pentru populaţia din zonă. Serviciile turistice, dar şi cele complementare (transporturi, alimentaţie publică, informare turistică etc.) sunt generatoare de venituri la bugetele locale, ceea ce asigură o dezvoltare durabilă a comunităţilor”, susţinea autoarea tezei de doctorat.
Lacul care aşteaptă investitori
O parte a carierei miniere inundată prezintă probleme de stabilitate. În ultimii ani au avut loc mai multe alunecări de teren. „O problemă de stabilitate poate induce corpul de alunecare de pe versantul nord-estic al carierei, în rest, pereţii formaţi din roci dure nu necesită lucrări speciale în acest scop”, arăta autoarea. În tăul Teliucului, scăldatul este interzis din cauza pericolului pe care îl reprezintă apa.
Curenţii din adâncimile ei, în care se află mai multe foste guri de mină, îi pot trage la fund pe cei care se încumetă să înoate aici. Totuşi, în timpul verii, mulţi dintre localnici vin la scăldat şi chiar sar în apă de pe stâncile fostei cariere miniere. Însă cel mai adesea, lacul este folosit ca destinaţie pentru pescari. În prezent, locul unde a fost proiectat complexul turistic de pe malul lacului este ocupat de câteva clădiri industriale dezafectate, pe lângă care trece drumul spre rămăşiţele fostei mine de fier, închisă de la începutul anilor 2000.
Vă recomandăm să citiţi şi:
VIDEO Povestea minelor de fier ale dacilor. Ce soartă a avut „patria fierului” după secole de glorie