VIDEO Agonia Barburei, satul foştilor căutători de aur din Munţii Metaliferi

Doar 120 de oameni mai trăiesc în casele satului hunedorean Barbura, înfiinţat în urmă cu două secole în Munţii Metaliferi, în apropierea zăcămintelor de aur şi cupru. Cele două mine din sat au fost închise, iar localnicii se plâng de dezastrul ecologic şi social care a urmat mineritului.

În ultimii ani ai regimului comunist, peste 800 de oameni intrau zi de zi în galeriile Troiţa şi Grimm, pentru a scoate aur şi minereuri complexe.

Exploatările de minereuri complexe din jurul satului Barbura, o aşezare fondată de minerii veniţi în urmă cu două secole la poalele Munţilor Metaliferi, au fost închise la începutul anilor 1990. Au rămas doar gurile de mină şi ruinele clădirilor din exploatarea minieră, lăsate nimănui.

„Gurile de mină sunt deschise şi sunt foarte periculoase pentru că nimeni nu le-a betonat. Cei care se încumetă să intre în ele, fie pentru a căuta fier vechi, fie din curiozitate, riscă să îşi piardă viaţa, pentru că există din loc în loc canale de scurgere colmatate”, spune Ioan Anghel, un fost miner din localitate. Bătrânul locuieşte într-o casă construită în vecinătatea galeriei Grimm.

Pârâul toxic din mină
Din vechea galerie minieră, înfiinţată în 1889, un pârâu roşu, toxic, curge şi traversează satul, otrăvind animalele care beau apă din el. Pârâul trece pe lângă mai multe ruine, unde se aflau birourile, vestiarele, sala de mese şi depozitele minei, apoi se prelinge pe lângă fostul traseu al vagoneţilor, din care însă nu a mai rămas nimic. O altă galerie minieră, la marginea satului de munte a rămas ca o gaură neagră în mijlocul unui peisaj ocupat de dărâmături.

Fosta mină Grimm din Barbura

„Zona trebuia ecologizată, însă nici Minvest care a avut exploatarea, nici primăria nu au întreprins vreo măsură pentru ea. După închiderea minelor, am rămas aici ca în nişte văgăuni, aproape fără nimic”, spune Mircea, un fost miner disponibilizat.

Uneltele căutătorilor de aur din minele Munţilor Metaliferi

Oamenii din Barbura susţin că muntele ascunde zăcăminte impresionante de aur şi cupru. Totuşi, puţini dintre cei 120 de localnici, cei mai mulţi bătrâni, cred că mineritul va mai renaşte în zonă.

Ioan Anghel despre lămpile minerilor

„Am rămas cu amintirile unei mine înfloritoare timp de peste un secol. Încă mai păstrăm uneltele cu care am lucrat în mină, dar acum le folosim doar prin gospodărie. Cei care au condus mina ar fi putut face aici un muzeu, dar au preferat să lase în paragină locurile”, crede fostul miner Ioan Anghel.

Vă recomandăm şi:

FOTO VIDEO Barza, satul părăsit de pe muntele de aur. Dezastrul exploatării aurifere jefuite timp de un deceniu

Exploatarea auriferă Gura Barza a intrat în urmă cu opt ani în programul guvernamental de închidere a minelor, însă oamenii din zonă nu s-au ales cu nimic: fostul complex minier a fost devastat în întregime, foştii mineri nu au mai avut posibilitatea să îşi găsească alte locuri de muncă, iar comunitatea de la poalele Munţilor Apuseni se mai poate mândri doar cu trecutul „muntelui de aur”.

Aur sau cianură? Ce aduce exploatarea minieră de la Certej locuitorilor din zonă

Viitoarea exploatare auriferă de la Certej a împărţit locuitorii comunei hunedorene în două tabere. De o parte se află cei care îşi doresc deschiderea exploatării cât mai repede, pentru că înseamnă locuri de muncă şi venituri la bugetul unei localităţi sărăcite după închiderea vechilor mine. Rezistenţa se află în minoritate, dar nu tace când este vorba de efectele cianurilor.

Cum s-a transformat Valea Jiului în Jalea Viului: oraşele miniere hunedorene intrate în cursa supravieţuirii

Valea Jiului, una dintre cele mai sărace zone din judeţul Hunedoara, a fost măcinată în ultimele două decenii de probleme sociale. Declinul aglomerării urbane s-a accentuat după anul 1995, o dată cu primele disponibilizări masive din minerit, iar în prezent cele şase oraşe din Valea Jiului (Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani) supravieţuiesc cu greu situaţiei dificile din economie.

Minele morţii: cele mai mari dezastre petrecute în istoria recentă a Hunedoarei

Cel mai grav accident petrecut într-o mină a avut loc în urmă cu nouă decenii, la Lupeni: în urma unei explozii cauzate de acumularea de gaz metan în galeriile minei au murit peste 80 de ortaci. În localitatea minieră Certej (25 de kilometri de municipiul Deva), în 1971, o alunecare de teren care a prăvălit halda de steril a exploatării miniere peste un cartier de blocuri a provocat moartea a 89 de oameni.