Traficanţii tezaurelor antice de patru milioane de euro şi ai colierului din aur cu pandantive au ajuns la Curtea de Apel
0Patru hunedoreni acuzaţi că au produs pagube de aproape patru milioane de euro statului român, prin furtul şi traficarea unor tezaure de monede antice din zona Sarmizegetusei Regia, au fost chemaţi, joi, în faţa instanţei Curţii de Apel Alba Iulia. Magistraţii din Alba vor decide soarta celor patru inculpaţi, după ce iniţial aceştia au fost condamnaţi la închisoare de Tribunalul Hunedoara.
Cei patru inculpaţi în dosarul traficului de tezaure dacice, sustrase în perioada 1998 – 2009 din zona Sarmizegetusei Regia, au ajuns în faţa instanţei Curţii de Apel Alba Iulia. Magistraţii au judecat, joi, apelurile declarate hunedorenii condamnaţi la pedepse de până la şapte ani de închisoare.
„Au fost administrate probe în cauză, iar instanţa a decis acordarea unui nou termen de judecată, pe 26 mai”, a precizat Cosmin Muntean, reprezentantul Curţii de Apel Alba Iulia.
În luna mai a anului trecut, magistraţii Tribunalului Hunedoara i-au condamnat pe Liviu Darius Baci şi Mircea Mihăilă la câte şapte ani şi patru luni de închisoare, în dosarul de spălare de bani. Florin Sebastian Zvîncă a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare, iar Romică Hîndorean a primit o condamnare de şase ani şi patru luni. Liviu Darius Baci şi Mircea Mihăilă au fost obligaţi să restituie statului român un tezaur de 3.572 monede Lysimach şi Pharnakes, din aur sau să plătească 3.771.950 euro.
De asemenea, cei doi au mai fost obligaţi, în prima instanţă să achite suma de 22.600 euro, reprezentând valoarea compensaţiei echitabile plătită de Ministerul Culturii pentru recuperarea unui număr de 28 monede Lysimach, din aur. Statul Român a recuperat de 28 monede Lysimach, din aur, un tezaur alcătuit din 35 denari romani din argint şi o tetradrahmă, precum şi tezaurul alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei, din aur.
Comori valoroase nerecuperate
Potrivit procurorilor, în perioada 1998 - 2009, cei patru au desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia în urma cărora au sustras şi valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe tezaure arheologice, pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional. Cel mai valoros tezaur, în valoare de 3.794.550 euro, a fost alcătuit din 3600 monede Lysimach, Pharnakes şi Asander, care reprezentau 30 de kilograme de aur.
Comoara a fost descoperită în august 1998, în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei. Un alt tezaur traficat de cei patru, potrivit procurorilor, a fost estimat la 100.000 euro, fiind alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur. Acesta a fost sustras în perioada 2002 - 2003 din situl cetăţii dacice de la Căpâlna, judeţul Alba. Colierul şi pandantivele au fost recuperate şi depuse în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Cei patru au mai fost acuzaţi şi de traficarea unui tezaur de 35 de denari romani din argint şi o tetradrahmă, descoperite în anul 2000 din punctul arheologic Dâncu Mare. Bunurile au fost recuperate şi se află la muzeul din Alba Iulia.
Îmbogăţiţi peste noapte
Potrivit anchetatorilor, banii primiţi de inculpaţi în urma traficului de obiecte de patrimoniu au fost „spălaţi” astfel: „Pentru reciclarea sumei de 3.000.000 mărci germane, rezultată din valorificarea tezaurului sustras, inculpaţii au achiziţionat o spălătorie auto (ulterior modernizată şi împrumutată frecvent cu titlu de aport asociat), două parcuri auto cuprinzând 20 de autoturisme de lux, 33 de parcele de teren în intravilanul municipiului Deva, acţiuni bancare, o vilă cu piscină, apartamente în municipiul Deva. Aceştia au petrecut vacanţe în Europa de vest, Tunisia şi Japonia etc.”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Vă recomandăm şi:
Cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci. Astfel erau caracterizaţi geţii de istoricul grec Herodot, cel care a oferit primele descrieri elaborate ale popoarelor care în urmă cu aproape două milenii şi jumătate ocupau ţinuturile actualei Românii. Tot Herodot îi prezenta pe strămoşii geţi (daci) drept oameni care se credeau nemuritori, iar aceast lucru i se datora zeului lor, Zamolxis.
Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.
Agatârşii au locuit pe actualul teritoriu al Transilvaniei în urmă cu 2.500 de ani, potrivit istoricilor, iar autorii antici au descris obiceiurile neobişnuite ai celor consideraţi strămoşi ai dacilor. Agatârşii, tatuaţi, vopsiţi şi împodobiţi cu aur, îşi luau mai multe neveste pe care le împărţeau între ei, îşi cântau legile şi îi venerau pe Apollo şi Dionis.