Video Toamna în „Palma lui Dumnezeu”. Cum arată Fundătura Ponorului, locul faimos din munţi FOTO VIDEO
0Zilele de toamnă oferă un farmec aparte Fundăturii Ponorului, unul dintre cele mai apreciate locuri din Munţii Şureanu.
Aflată în Munţii Şureanu, pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, Fundătura Ponorului se dezvăluie călătorilor înconjurată de dealuri abrupte şi traversată de un pârâu cristalin, care se ondulează printre locurile de păşunat, stânele, căpiţele, dealurile şi casele vechi din lemn ale celor câtorva localnici.
GALERIE FOTO DIN FUNDĂTURA PONORULUI
Toamna sporeşte farmecul locului apreciat de pasionaţii de drumeţii şi de fotografie, o arată şi cele câteva imagini publicate de Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, pe pagina de Facebook dedicată rezervaţiei naturale.
Au fost mândria satelor Hunedoarei. Ce s-a ales de şcolile închise în ultimele decenii VIDEO
Satele unice din România, ascunse în munţi, unde oamenii păstreză o legătură vie cu traiul dacilor VIDEO
„Ponoarele sunt locuri în care apele de suprafaţă se scurg în subteran. Pe teritoriul parcului natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina au fost identificate un număr de 57 de ponoare, unele dintre ele având caracter temporar. După ce parcurg kilometrii întregi prin sisteme carstice subterane, apele reies la suprafaţă din resurgenţe (izbucuri) sau din peşteri.
Fundătura Ponorului. Foto: Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina / Facebook
Cele mai spectaculoase ponoare sunt Fundătura Ponorului (palma lui Dumnezeu), Lunca Ponoriciului şi Poiana unde frumuseţea este dată de pereţii de stancă, traseul şerpuit al râurilor, vegetaţia specifică zonei calcaroase şi marimea depresiunii carstice”, informează reprezentanţii Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina, pe site-ul gradiste.ro.
Fundătura Ponorului. VIDEO: ADEVĂRUL
Fundătura Ponorului, aflată la o altitudine de 900 de metri, este străbătută de apele văii Ponorului, care în trecut era unită cu valea Ponorici formând o vale de dimensiuni mari care îşi revărsa apele în N-E depresiunii Haţeg, prin zona localităţii Fizeşti. În timp râurile s-au despărţit, Ponoriciul fiind captat de actuala vale a Cioclovinei, iar râul Ponor a fost captat prin zona localităţilor Federi şi Ohaba.
Dimineaţă în Fundătura Ponorului. Foto: Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina / Facebook
Apele au săpat calcarul format în perioada jurasică şi au apărut infiltraţii în albia râurilor, care au creat cele mai mari peşteri cunoscute din Munţii Şureanu. „Cu trecerea anilor aceste infiltraţii au devenit ponoarele pe care le putem vedea astăzi, râurile au erodat complet stratul de calcar până la substratul format din roci cristaline, lărgindu-şi albia şi creând cele mai spectaculoase depresiuni carstice din Munţii Şureanu. Albia râului Ponor este una sinuoasă acesta formând meandre care se întind pe aproximativ 9 kilometri pe firul principal, aproape de vârful Porumbelu Mare, unde izvoreşte şi doi kilometru pe afluentul care vine din Poiana Omului”, arată reprezentanţii rezervaţiei.
Fundăturii Ponorului, ţinutul despre care întreabă cei mai mulţi dintre turiştii rătăciţi prin Munţii Şureanu, i se mai spune şi „palma lui Dumnezeu”, datorită frumuseţii sale.
Vă recomandăm să mai citiţi şi:
Satele arhaice din Ţinutul Pădurenilor, redescoperite de turişti odată cu noile lor şosele VIDEO