Şefii CJ Hunedoara se plâng de starea cetăţilor dacice şi le cer în administrare după modelul Sarmizegetusa Regia
0Două dintre cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, cele mai accesibile vizitatorilor, au fost vizitate sâmbătă de reprezentanţii Ministerului Culturii şi de cei ai Institutului Naţional al Patrimoniului. Vizita a fost un pretext pentru conducerea Consiliului Judeţean Hunedoara de a solicita preluarea în administrare cetăţile dacice, după modelul Sarmizegetusei Regia.
Oana Bogdan, secretar de stat în Ministerul Culturii şi doi reprezentanţi ai Institutului Naţional al Patrimoniului au fost invitaţi sâmbătă să viziteze Sarmiezegetusa Regia şi Costeşti, pentru a cunoaşte situaţia siturilor. Au fost însoţiţi de profesorul dr. Gelu Florea, coordonatorul şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia, de Vladimir Brilinsky, administratorul sitului de la Sarmizegetusa Regia,şi de Laurenţiu Nistor, şeful CJ Hunedoara.
Cu această ocazie, conducerea Consiliului Judeţean Hunedoara a anunţat reluarea demersurilor iniţiate în anii trecuţi de a prelua în administrarea cetăţile dacice Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie – Luncani, a căror situaţie este neclară din punct de vedere juridic. „În timpul vizitei s-a discutat despre clarificarea situaţiei juridice a cetăţilor de la Costeşti, Blidaru şi Piatra Roşie pe care Consiliul Judeţean intenţionează să le ia în administrare. Reprezentantul Ministerului Culturii a purtat discuţii cu toţi cei prezenţi, în vedera găsirii unor soluţii viabile pentru protejarea şi punerea în valoare a celor trei monumente istorice incluse în patrimoniul UNESCO”, a informat Consiliul Judeţean Hunedoara.
Potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Hunedoara, aşezarea de la Costeşti, vizitată de un număr însemnat de turişti, se află în stare avansată de degradare.
„Aici nu există pază, astfel încât vestigiile să fie ferite de acte de vandalism, iar acoperişurile de protecţie a turnurilor locuinţă sunt degradate şi riscă să se prăbuşească în orice moment. De asemenea, nu sunt amenajate trasee de vizitare, iar unele zone sunt năpădite de mărăcini şi buruieni. Terenul pe care se află Cetatea de la Costeşti aparţine în prezent unui composesorat din zonă şi de aceea trebuie clarificată cât mai repede situaţia sa”, susţin reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara.
Într-o situaţie asemănătoare cu cea a aşezării antice de la Costeşti se află şi cetăţile Blidaru, Băniţa şi Piatra Roşie, situri UNESCO mai puţin accesibile turiştilor decât Sarmizegetusa Regia şi Costeşti – Cetăţuie.
Vă recomandăm şi:
Autorităţile statului român au intrat, în urmă cu şapte ani, în posesia unei comori de peste un kilogram de aur, în monede Koson, pe care un hunedorean care s-a recomandat „de bună credinţă” a predat-o. Personajul misterios s-a dovedit a fi un traficant de comori, care a participat la înstrăinarea altor tezaure valoroase, nemulţumit de oferta autorităţilor.
Adrian Stoicoi, arestat preventiv într-un dosar în care a fost acuzat de infracţiuni legate de traficul de tezaure antice, a contestat decizia Judecătoriei Alba Iulia. Dosarul va fi soluţionat luni de Tribunalul Alba. Anchetarea sa are legătură cu găsirea unei comori de 139 de monede dacice din aur, tezaur descoperit de trei copii într-o vizuină de vulpe şi predat autorităţilor.
Cel mai mare tezaur de monede antice din aur, descoperit în ultimul secol în România, a rămas de negăsit la aproape două decenii de la data în care a căzut în mâinile traficanţilor. Darius Liviu Baci şi Mircea Mihăilă, cei doi căutători de comori norocoşi, s-au îmbogăţit de pe urma vânzării celor peste 30 de kilograme de aur în monede antice.